Amual ti dungu

Amual tati troquiñ dungu mu

Pu papeltuquelu ñi ramtuqueel

Pu papeltuquelu ñi ramtuqueel

¿Tunte alüpürai chi pieza mülelu Chau Ngünechen ñi ruca mu?

Conhue püle Chau Ngünechen ñi ruca mu mülefui quiñe pieza. Tüfa püle pu sacerdote puuquei ti yamfal mülehue mu. ¿Tunte alüpürai ca alürupai? Petu ñi connon ti 2023 tripantu ti Traducción del Nuevo Mundo feipilefui: “El portico en la parte delantera tenia el mismo ancho que la casa, 20 codos y su altura era de 120” (2 Crón. 3:4). Caquelu Biblia ca feipilei ñi mediquen “120 codos”, tüfa cüpa feipingei ñi alüpüralen 53 metros, fütra torre tati.

Huelu 2023 tripantu mu, caletui tüfachi versiculo. Feula ti Traducción del Nuevo Mundo feipilei 20 codos alüpürai, tüfa ta ailla metro. a Peaiñ chumngelu caletui tüfachi dungu.

Ti versiculo nüucülelu tripalu 1 Reyes mu feipiquelai tunten ñi alüpüralen tüfachi pieza. Por ejemplo, 1 Reyes 6:3 Jeremías feipi tunte alürupai ca tunten alütui tüfachi pieza, huelu feipilai tunten ñi alüpüralen. Esdras ti capitulo regle meu feipilei chumngechilen caquelu dungu mülelu Chau Ngünechen ñi ruca mu. Tüfa lafquen pingechi lafatorio lliucülechi pañillhue mu, ti mari carrito ca ti epu fütra orcon cobre nielu cam mülelu conhue püle ruca mu (1 Rey. 7:15-37). Tüfachi pieza doi 50 metros alüpürafule, doi afmatuleafui caquelu troquiñ Chau Ngünechen ñi ruca mu. Feimu afmatufalngele, ¿chumngelu Jeremías nütramcalai tüfachi dungu? Cafei fentren tripantu rupalu, quiñeque quim judio huentru huirintucuingün tüfachi pieza doi alüpüralai Chau Ngünechen ñi ruca mu deumalu Salomón.

Quiñeque che adümuucülelu feipiqueingün ti pared nehuentulayafui fente tañi fanen quiñe pieza 53 metros alüpüralelu. Cuifi mu, deumangequefui alüpürachi ruca cura ca ladrillo mu, cheu ñi anücünungen doi alürupai, ca doi alüpüralen mu doi pichi alürupai. Femngechi deumangequei ti templo ñi conhue Egipto mapu meu, huelu femngechi deumangelai Chau Ngünechen ñi ruca ñi deumael Salomón. Quiñeque che adümuucülelu feipiquei ti pared alürumeafui 2,7 metro, tüfa ta cayu codos, cam doi pichi alürumeafui chi. Quiñe huentru adümuucülelu chumngechi deumangequefui ruca cuifi, Theodor Busink pingelu, feipi: “Pichi rumefulu am ti pared conhue püle ti templo mu, tüfachi pieza alüpüralayafui 120 codos [53 metro]”.

Pu huirintucufilu 2 Crónicas 3:4 huelulcahui chi. Quiñeque cuifi huirintucun feipi “120” codos tüfachi versiculo mu, caquelu huirintucun manelfalngelu feipi “20 codos”. Tüfa tati Códice alejandrino, huirintucungelu doi 1.500 tripantu cuifi mu, ca tati Códice ambrosiano, huirintucungelu doi 1.400 tripantu cuifi mu. ¿Chumngelu huelulcalefui chi? Hebreo quehun mu ti palabra pataca ca codos trürcülei reque. Feimu quiñe che felelu ñi huirintucual “20 codos” huirintucui chi “120”.

Duamfali taiñ cüme quimal tüfachi dungu ca tañi chumngechilen Chau Jehová ñi ruca ñi deumael Salomón. Huelu doi falin-ngei taiñ quimal chem adentulei ti templo: chumngechi tañi poyengeal Chau Jehová. Mañumfali Chau Jehová ñi mangelfiel com tañi pu che, femngechi tañi poyengeal (Heb. 9:11-14; Apoc. 3:12; 7:9-17).

a Tüfachi versiculo niei quiñe nota. Feipilei quiñeque cuifi huirintucun mu feipilei “120”. Huelu caquelu huirintucun mu ca quiñeque Biblia feipilei “20 codos”.