Cana cărdiol-pe iech șiavo cadai buchi anel bucuria tha si vi iech responsabilitatea cai daștilas te anel pharimos le dadenghe. Acana, den tumari seama că sea tumaro timpo hai sea tumaro zuralimos den-le caște avel-tume grija le șiavorestar. O fapto că ci soven sode trebul, hai vi le paruiamata emoționalo daștin te cheren cai te han tume. Le dui trebul te cheren paruimata caște avel-tume grija le șiavorestar hai te avel-tume vi iech căsnicia fericime. Sar daștil te ajutin tume le sfaturi andai Biblia te nachen pa cadal pharimata?

SO PHENEL I BIBLIA: „I iubirea si but răbdătorii hai lași.” Sa cadea, i iubirea „ci rodel pesco intereso, ci holiarel-pe” (1 Corinteni 13:4, 5). Dacă san de țâra timpo dei, daștilas-pe te cames ca sea chi atenția te avel caring chio șiavoro. Chio rrom daștilas te simțol-pe dino de iech partea. Na bâstăr că vi les siles nevoia anda chi atenția. Dacă sicaves răbdarea hai lașimos, daștis te ajutis-les te hachiarel că silo cuci anda tute hai te cheres-les te îngrijil-pe vi vo le șiavorestar.

„Rroma, continuin te beșen lența pala o prinjianimos.” (1 Petru 3:7) Sar rrom si importanto te hachiares că chi rromni va folosila i mai bari partea anda pesco zuralimos caște îngrijil-pe tumare șiavorestar. La sila acana neve responsabilități hai anda cadaia daștilas te avel stresome, chini sau chiar peradi. Po iech data, daștilas te holeavel-pe pe tute, tha străduisar-tu te așes calmo, pentru că „con ci holeavel-pe sigo si mai cuci sar iech manuș zuralo” (Proverbe 16:32). Sicav că san pașa late hai că cames te ajutis-la. (Proverbe 14:29).

SO DAȘTIS TE CHERES:

• Andal dada: Ajutisar chia rromnia te avel-la grija le șiavorestar vi po timpo la rachiaco. De mai țâra timpo avere buchianghe caște daștis te beșes mai but laia hai le șiavoreia.

• Andal deia: Cana chio rrom camel te ajutil-tu te avel-les grija le șiavorestar, mechles. Dacă ci cherel iech buchi cadea sar cameias tu, na le-tu lestar, tha sicav lesche lașimaia sar te cherel.

SO PHENEL I BIBLIA: „Va avena iech corcoro mas.” (Geneza 2:24) Chiar cana tumari familia cărdilea mai bari, tu hai chio partenerii san sa „iech corcoro mas”. Cheren sea so daștin cai tumari relația te așel zurali.

Dacă san rromni, av recunoscătorii anda o ajutorii hai o sprijino so del-les tuche chio rrom. Che cuvintea lașe daștin te aven „sastiarimos”, adică daștin te cherel tume te aven mai pașe iech avrestar (Proverbe 12:18). Dacă san rrom, phen chia rromniache chichi de but iubis-la hai ce cuci sili tuche. Lăudisar-la anda o felo sar îngrijil-pe catar tumari familia (Proverbe 31:10, 28).

„Fiesavo te rodel na pesco miștimos, tha o miștimos avresco.” (1 Corinteni 10:24) Gândisar-tu sea o timpo caște avel mișto che partenesche. Sar rrom hai rromni cheren tumenghe timpo te den duma, te ascultin so phenel o coaver hai te lăudin-tume iech avres. Sicaven altruismo ande soste priveal le relații sexualo. Gândin tume ca le necesități tumare partenerosche. I Biblia phenel: „Te na lipsin tume iech averestar sostar trebul, numai cana le dui camen cadea” (1 Corinteni 7:3-5). Den duma sincero anda cado subiecto. Dacă sicaven răbdarea hai hachiaren iech avres, i relația mașcar tumende va avela te zuriarel-pe.

SO DAȘTIS TE CHERES:

• Na bâstrăn te cheren tumenghe timpo vi anda tumende.

• Sicav che partenerosche vi prin gesturea țâne că iubis-les. Sar exemplo, scriisar lesche chichiva cuvintea sau de les iech țâno daro.

SO PHENEL I BIBLIA: „De cana san țâno prinjianes le scrieri sfânto, cai daștin te cheren-tu înțelepto andai salvarea.” (2 Timotei 3:15) Den duma de anglal so va cherena caște sicaven tumare șiavores. Pentru că, mai anglal te avel năștime, le țânores siles i capacitatea te sichiol. Vo daștil te prinjianel chi vocea hai daștil te reacționil ca chire sentimentea hai ca soste simțos tu încă de cana silo ando utero. Citisaren lesche de cana silo țâno, vi cana daștil-pe te na hachiarel so citin. Cadai buchi va ajutila te placeal-les o citimos cana va avela te bariol.

Tumaro șiavoro ci silo nici iech data prea țâno caște den lesche duma anda o Del. Rughisaren-tume le Iehovasche vi angla o șiavoro (Deuteronomo 11:19). Den lesche duma anda le buchia so cherdea-le o Del vi cana chelen tume lesa (Psalmo 78:3, 4). Ando timpo so bariol, tumaro șiavoro va dichela chichi de but iubisaren le Iehovas hai va sichiola vi vo te iubil-les.

SO DAȘTIS TE CHERES:

• Rughisar-tu andai înțelepciunea caște jianes sar te sicaves che șiavores.

• Phen che șiavoresche mai butivar chichiva idei hai cuvintea so daștin te așen ande leschi goghi, cadea cai te sichiol-le de cana silo foarte țâno.