După Ioan 8:12-59

8  12  Și Isus le-a vorbit din nou zicând: „Eu sunt lumina lumii.+ Cine mă urmează nu va umbla nicidecum în întuneric, ci va avea lumina+ vieții”. 13  Atunci fariseii i-au zis: „Tu depui mărturie despre tine. Mărturia ta nu este adevărată”. 14  Isus le-a răspuns: „Chiar dacă depun mărturie despre mine, mărturia mea este adevărată, pentru că eu știu de unde am venit și unde mă duc.+ Dar voi nu știți de unde am venit și unde mă duc. 15  Voi judecați după criterii omenești*;+ eu nu judec pe nimeni. 16  Și chiar dacă judec, judecata mea este în conformitate cu adevărul, pentru că nu sunt singur, ci Tatăl, care m-a trimis, este cu mine.+ 17  De asemenea, în Legea voastră este scris: «Mărturia a doi martori este adevărată».+ 18  Eu depun mărturie despre mine, iar Tatăl, care m-a trimis, depune și el mărturie despre mine”.+ 19  Atunci ei i-au zis: „Unde este Tatăl tău?”. Isus a răspuns: „Voi nu mă cunoașteți nici pe mine, nici pe Tatăl meu.+ Dacă m-ați cunoaște pe mine, l-ați cunoaște și pe Tatăl meu”.+ 20  El a spus aceste cuvinte în timp ce preda în templu, în locul unde erau cutiile trezoreriei.+ Dar nimeni n-a pus mâna pe el, fiindcă nu-i sosise încă ceasul.+ 21  Astfel, el le-a zis din nou: „Eu plec și voi mă veți căuta, totuși veți muri în păcatul vostru.+ Unde merg eu, voi nu puteți veni”.+ 22  Atunci iudeii au zis: „Doar n-o să se omoare! Pentru că zice: «Unde merg eu, voi nu puteți veni»”. 23  El le-a mai spus: „Voi sunteți de aici, de jos, eu sunt de sus.+ Voi sunteți din lumea aceasta, eu nu sunt din lumea aceasta. 24  De aceea v-am zis: Veți muri în păcatele voastre. Pentru că, dacă nu credeți că eu sunt cel care spun că sunt, veți muri în păcatele voastre”. 25  Atunci ei i-au zis: „Cine ești?”. Isus le-a răspuns: „Oare de ce vă mai vorbesc? 26  Am multe lucruri de spus despre voi și de judecat. De fapt, Cel care m-a trimis spune adevărul și eu spun în lume chiar lucrurile pe care le-am auzit de la el”.+ 27  Ei n-au înțeles că le vorbea despre Tatăl. 28  Isus a spus: „După ce îl veți înălța* pe Fiul omului,+ veți ști că eu sunt cel care spun că sunt+ și că nu fac nimic de la mine,+ ci spun lucrurile acestea după cum m-a învățat Tatăl. 29  Cel care m-a trimis este cu mine; el nu m-a lăsat singur, pentru că fac mereu lucrurile care îi sunt plăcute”.+ 30  În timp ce spunea acestea, mulți au crezut în el. 31  Atunci Isus le-a mai zis iudeilor care îl crezuseră: „Dacă rămâneți în cuvântul meu, sunteți într-adevăr discipolii mei. 32  Veți cunoaște adevărul+ și adevărul vă va elibera”.+ 33  Ei i-au răspuns: „Noi suntem urmașii* lui Avraam și n-am fost niciodată sclavii nimănui. Cum de spui: «Veți fi liberi»?”. 34  Isus le-a răspuns: „Foarte adevărat vă spun: Oricine practică păcatul este sclav al păcatului.+ 35  Mai mult, sclavul nu rămâne în casă pentru totdeauna, dar fiul rămâne pentru totdeauna. 36  Deci, dacă Fiul vă eliberează, veți fi cu adevărat liberi. 37  Știu că sunteți urmașii lui Avraam. Dar voi căutați să mă omorâți, deoarece cuvântul meu nu pătrunde în voi. 38  Eu spun ce am văzut în timp ce eram cu Tatăl meu,+ însă voi faceți ce ați auzit de la tatăl vostru”. 39  Ei i-au răspuns: „Tatăl nostru este Avraam”. Isus le-a spus: „Dacă ați fi copiii lui Avraam,+ ați face faptele lui Avraam. 40  Dar acum voi căutați să mă omorâți pe mine, un om care v-a spus adevărul pe care l-a auzit de la Dumnezeu.+ Avraam n-a făcut așa ceva. 41  Voi faceți faptele tatălui vostru”. Ei i-au zis: „Noi nu ne-am născut din imoralitate. Avem un singur Tată, pe Dumnezeu”. 42  Isus le-a zis: „Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, m-ați iubi,+ fiindcă de la Dumnezeu am venit și sunt aici. N-am venit din proprie inițiativă, ci El m-a trimis.+ 43  De ce nu înțelegeți ce spun? Deoarece nu puteți asculta* cuvântul meu. 44  Voi sunteți de la tatăl vostru Diavolul și vreți să împliniți dorințele tatălui vostru.+ El a fost un ucigaș când a început+ și n-a rămas ferm în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Când spune o minciună, vorbește potrivit firii lui, pentru că este mincinos și tatăl minciunii.+ 45  Dar eu spun adevărul, de aceea nu mă credeți. 46  Cine dintre voi poate dovedi că sunt vinovat de păcat?+ Dacă spun adevărul, de ce nu mă credeți? 47  Cel care este de la Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu.+ Voi de aceea nu ascultați, pentru că nu sunteți de la Dumnezeu”.+ 48  Iudeii i-au spus: „Nu avem noi dreptate când spunem: «Ești samaritean+ și ai demon»?”.+ 49  Isus a răspuns: „Nu am demon, ci îmi onorez Tatăl, dar voi mă dezonorați. 50  Însă eu nu caut glorie pentru mine;+ este Cineva care caută glorie pentru mine și care judecă. 51  Foarte adevărat vă spun: Dacă cineva respectă cuvântul meu, nu va vedea moartea niciodată”.+ 52  Iudeii i-au zis: „Acum știm clar că ai demon. Avraam a murit și profeții la fel, dar tu spui: «Dacă cineva respectă cuvântul meu, nu va gusta moartea niciodată». 53  Doar nu ești tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care a murit! Și profeții au murit. Cine te crezi?”. 54  Isus a răspuns: „Dacă eu mă glorific, gloria mea nu este nimic. Tatăl meu este cel care mă glorifică,+ cel despre care spuneți că este Dumnezeul vostru. 55  Totuși, voi nu-l cunoașteți, dar eu îl cunosc.+ Și, dacă aș spune că nu-l cunosc, aș fi ca voi, un mincinos. Dar eu îl cunosc și respect cuvântul său. 56  Tatăl vostru Avraam s-a bucurat mult de perspectiva de a vedea ziua mea și a văzut-o și s-a bucurat”.+ 57  Atunci iudeii i-au spus: „N-ai nici 50 de ani și l-ai văzut pe Avraam?”. 58  Isus le-a zis: „Foarte adevărat vă spun: Înainte să se nască Avraam, eu eram deja”.+ 59  Atunci ei au luat pietre ca să arunce în el, dar Isus s-a ascuns și a ieșit din templu.

Note de subsol

Sau „după înfățișare”. Lit. „potrivit cărnii”.
Adică după ce va fi țintuit pe stâlp.
Lit. „sămânța”.
Sau „accepta”.

Note de studiu

lumina lumii: Metafora folosită de Isus cu privire la sine le-a amintit, probabil, ascultătorilor săi de cele patru lampadare uriașe din Curtea Femeilor, care se aprindeau cu ocazia Sărbătorii Colibelor, sau Tabernacolelor. (Ioa 7:2; vezi Ap. B11) Lumina de la aceste lampadare se răspândea până departe. În plus, expresia „lumina lumii” amintește de unele pasaje din Isaia, unde s-a prezis că „o mare lumină” avea să fie văzută de „cei care locuiau în țara umbrei adânci” și că „slujitorul” lui Iehova urma să fie o „lumină pentru națiuni”. (Is 9:1, 2; 42:1, 6; 49:6) În Predica de pe munte, Isus a folosit aceeași metaforă când le-a spus continuatorilor săi: „Voi sunteți lumina lumii”. (Mt 5:14) Expresia „lumina lumii” (în care cuvântul grecesc kósmos desemnează omenirea ca întreg) se armonizează cu cuvintele lui Isaia conform cărora Mesia avea să fie o „lumină pentru națiuni”. În Fa 13:46, 47, Pavel și Barnaba arată că aceste cuvinte profetice din Is 49:6 reprezintă o poruncă pentru toți continuatorii lui Cristos: și ei trebuie să fie o lumină pentru națiuni. Atât serviciul lui Isus, cât și cel al continuatorilor săi aveau să le dea oamenilor lumină spirituală și să-i elibereze din sclavia învățăturilor religioase false.

Tatăl: În unele manuscrise, aici apare „el”, însă redarea din această traducere se găsește în mai multe manuscrise antice.

locul unde erau cutiile trezoreriei: Sau „trezorerie”. Termenul grecesc tradus aici prin „locul unde erau cutiile trezoreriei” apare și în Mr 12:41, 43 și Lu 21:1, unde este redat prin „cutiile trezoreriei”. Din câte se pare, termenul se referă aici la o zonă a templului din Curtea Femeilor, în care se aflau 13 cutii ale trezoreriei. (Vezi Ap. B11.) Se crede că în templu exista și o trezorerie principală, unde se aduceau banii din cutiile trezoreriei. Dar este puțin probabil ca acest verset să se refere la acea încăpere. (Vezi nota de studiu de la Mr 12:41.)

Noi nu ne-am născut din imoralitate: Sau „Noi nu suntem copii nelegitimi”. Evreii pretindeau că sunt copii legitimi ai lui Dumnezeu și ai lui Avraam și deci moștenitori ai promisiunilor făcute lui Avraam.

imoralitate: Sau „imoralitate sexuală”. În greacă, porneía. (Vezi nota de studiu de la Mt 5:32 și Glosarul, „Imoralitate sexuală”.)

când a început: Sau „de la început”, adică de când Diavolul a început să acționeze ca ucigaș, mincinos și calomniator al lui Dumnezeu. (1Io 3:8, n.s.)

samaritean: Aici, iudeii au folosit apelativul „samaritean” ca expresie a disprețului și dezaprobării. (Vezi nota de studiu de la Lu 10:33 și Glosarul, „Samariteni”.)

a văzut-o: Adică cu ochii credinței. (Ev 11:13; 1Pe 1:11)

l-ai văzut pe Avraam?: În câteva manuscrise apare redarea „te-a văzut Avraam?”, însă formularea din această traducere se găsește în mai multe manuscrise vechi și demne de încredere.

eu eram deja: Iudeii care i se împotriveau lui Isus voiau să-l omoare cu pietre deoarece a sugerat că l-a „văzut pe Avraam”, cu toate că, după cum spuneau ei, Isus nu avea „nici 50 de ani”. (Ioa 8:57) În răspunsul său, Isus vorbește despre existența sa preumană în cer, în calitate de creatură spirituală puternică, înainte de nașterea lui Avraam. Unii pretind că acest verset îl identifică pe Isus cu Dumnezeu. Ei susțin că expresia grecească folosită aici, egṓ eimí (tradusă prin „eu sunt” în unele Biblii), face aluzie la redarea din Septuaginta a versetului din Ex 3:14 și că ambele versete ar trebui traduse la fel. (Vezi nota de studiu de la Ioa 4:26.) Totuși, în acest context, acțiunea exprimată de verbul grecesc eimí începuse „înainte să se nască Avraam” și era în curs de desfășurare. Prin urmare, expresia grecească egṓ eimí este tradusă pe bună dreptate prin „eu eram”, nu prin „eu sunt”. De altfel, mai multe traduceri, vechi și moderne, folosesc variante echivalente cu „eu eram”. Un alt verset care folosește timpul trecut pentru a reda forma de prezent a verbului eimí este Ioa 15:27, unde Isus spune: „Și voi, la rândul vostru, va trebui să depuneți mărturie despre mine, pentru că ați fost cu mine de la început”. Majoritatea traducerilor, inclusiv câteva în limba română, folosesc același timp verbal, ceea ce arată că, având în vedere contextul, nu există nicio obiecție de ordin gramatical în ce privește traducerea lui eimí prin „ați fost”. (Ioa 5:6 este un alt exemplu de verset în care un verb grecesc la timpul prezent este tradus printr-un verb la timpul trecut.) De asemenea, raționamentul consemnat în Ioa 8:54, 55 arată că Isus nu voia să transmită ideea că el și Tatăl erau aceeași persoană.

au luat pietre ca să arunce în el: Aproximativ două luni mai târziu, iudeii au încercat din nou să-l omoare pe Isus în templu. (Ioa 10:31) Având în vedere că templul era încă în renovare, unii cred că iudeii au luat pietre de pe șantier.

Multimedia