1, 2. a) Ce schimbări urmau să facă Iosif şi familia sa? b) Ce veste rea a fost nevoit Iosif să-i dea soţiei sale?

IOSIF pune încă un bagaj pe spatele măgarului său. Betleemul este cufundat în întuneric. Iosif priveşte în jur şi îşi bate uşor pe spate puternicul animal de povară. În mod sigur, se gândeşte la drumul lung pe care îl au de parcurs până în Egipt. Acolo totul le va fi străin: poporul, limba, obiceiurile. Cum se va adapta mica sa familie la o schimbare atât de mare?

² Lui Iosif nu i-a fost uşor să-i dea Mariei, scumpa sa soţie, vestea rea pe care tocmai o primise. Totuşi, el şi-a făcut curaj şi i-a spus despre visul în care un înger îi transmisese următorul mesaj de la Dumnezeu: Regele Irod voia să le ucidă fiul! De aceea, trebuiau să plece din Betleem fără întârziere. (Citeşte Matei 2:13, 14.) Maria a fost foarte tulburată. De ce ar vrea cineva să-i omoare copilaşul, care nu făcuse niciun rău nimănui? Maria şi Iosif nu puteau înţelege un asemenea lucru! Însă ei s-au încrezut în Iehova şi s-au pregătit de plecare.

3. Descrieţi plecarea lui Iosif şi a familiei sale din Betleem. (Vezi şi imaginea.)

³ În timp ce oamenii dorm fără să ştie nimic despre tragedia ce urmează să aibă loc, Iosif, Maria şi Isus părăsesc Betleemul la adăpostul întunericului. Pe măsură ce înaintează spre sud, iar cerul începe să se lumineze la est, probabil că Iosif se întreabă ce se va întâmpla. Cum va putea un umil tâmplar să-şi ocrotească familia în faţa unor duşmani atât de puternici? Va reuşi el să le poarte întotdeauna de grijă alor săi? Va putea el să persevereze şi să-şi ducă la bun sfârşit dificila însărcinare încredinţată de Iehova Dumnezeu de a-l îngriji şi de a-l creşte pe acest copil deosebit? Înaintea lui Iosif stau mari încercări. Observând cum a reuşit el să treacă peste fiecare dintre ele, vom înţelege de ce taţii, dar şi noi toţi, trebuie să imităm credinţa lui Iosif.

4, 5. a) Cum s-a schimbat viaţa lui Iosif? b) Cum l-a încurajat un înger pe Iosif să-şi asume o responsabilitate grea?

⁴ Cu mai bine de un an în urmă, în Nazaret, viaţa lui Iosif s-a  schimbat pentru totdeauna în urma logodnei sale cu fiica lui Eli. Iosif ştia că Maria era o tânără castă şi o închinătoare fidelă a lui Iehova. Dar apoi a aflat că ea era însărcinată. Vrând s-o ocrotească de un posibil scandal, Iosif s-a gândit să divorţeze de ea în secret. * Însă un înger i-a vorbit într-un vis, explicându-i că Maria rămăsese însărcinată prin spiritul sfânt al lui Iehova. Îngerul a adăugat că fiul pe care ea îl purta în pântece ‘avea să-şi scape poporul de păcatele lui’. De asemenea, îngerul i-a spus lui Iosif: „Nu te teme s-o iei la tine pe Maria, soţia ta“ (Mat. 1:18–21).

⁵ Fiind un om drept şi ascultător, Iosif a făcut întocmai. El şi-a asumat una dintre cele mai grele responsabilităţi, aceea de a creşte şi de a îngriji un copil care nu era al lui, dar care era deosebit de preţios pentru Dumnezeu. Mai târziu, supunându-se unui decret imperial, Iosif a mers împreună cu soţia sa însărcinată la Betleem pentru a se înregistra. Acolo s-a născut Isus.

6–8. a) Ce evenimente au dus la o altă schimbare în viaţa lui Iosif şi a familiei sale? b) De unde ştim că Satan a fost cel care a trimis „steaua“? (Vezi şi nota de subsol.)

⁶ Iosif nu s-a întors cu familia sa la Nazaret, ci s-a stabilit în Betleem, la doar câţiva kilometri de Ierusalim. Deşi erau săraci, Iosif a făcut tot ce-a putut pentru ca Maria şi Isus să nu sufere sau să nu ducă lipsă de ceva. După puţin timp, ei au ajuns să locuiască într-o casă modestă. Isus nu mai era un nou-născut, ci un copilaş, având probabil peste un an. Apoi, pe neaşteptate, viaţa lor s-a schimbat din nou.

⁷ În Betleem a sosit un grup de oameni; erau astrologi veniţi de la Răsărit, probabil din îndepărtatul Babilon. Urmaseră o „stea“ ce îi condusese până la casa lui Iosif şi a Mariei şi căutau un copil care urma să fie regele iudeilor. Ei au fost foarte respectuoşi faţă de Iosif şi familia lui.

⁸ Fie că şi-au dat seama, fie că nu, aceşti astrologi îl puseseră pe Isus într-un mare pericol. „Steaua“ pe care o văzuseră i-a condus iniţial nu la Betleem, ci la Ierusalim. * Acolo, ei i-au spus infamului rege Irod că erau în căutarea unui copil care avea să devină regele iudeilor. Plin de invidie, regele s-a mâniat când a auzit acest lucru.

9–11. a) Cine era mai puternic decât Irod şi decât Satan şi cum a acţionat el în folosul lui Isus? b) Cum prezintă unele mituri călătoria spre Egipt, dar cum a fost ea în realitate?

⁹ Din fericire, cineva mai puternic decât Irod sau decât Satan avea situaţia sub control. De ce putem spune acest lucru? Când vizitatorii  au ajuns la casa lui Isus şi l-au văzut împreună cu mama sa, le-au dat daruri, fără să ceară ceva în schimb. Cu siguranţă, Iosif şi Maria au fost foarte surprinşi când au primit aceste daruri de mare valoare: „aur, tămâie albă şi smirnă“. Astrologii intenţionau să se întoarcă şi să-i spună regelui Irod unde l-au găsit pe copil. Însă Iehova a intervenit şi, într-un vis, le-a poruncit astrologilor să se întoarcă acasă pe alt drum. (Citeşte Matei 2:1–12.)

¹⁰ La puţin timp după plecarea astrologilor, îngerul lui Iehova i-a dat lui Iosif următorul avertisment: „Scoală-te, ia copilaşul şi pe mama lui şi fugi în Egipt. Stai acolo până îţi voi spune eu, fiindcă Irod are de gând să caute copilaşul ca să-l omoare“ (Mat. 2:13). Aşa cum am văzut la începutul capitolului, Iosif a ascultat fără întârziere. El a pus siguranţa copilului său mai presus de orice şi a plecat cu familia în Egipt. Cadourile preţioase pe care le primiseră Iosif şi familia sa de la astrologi trebuie să le fi fost de folos în timpul şederii lor în acea ţară străină.

¹¹ Ulterior, au apărut diferite mituri şi legende despre călătoria lui Isus în Egipt. Potrivit acestora, copilaşul Isus a scurtat în mod miraculos durata călătoriei, i-a împiedicat pe tâlhari să le facă rău şi chiar a făcut ca mai mulţi curmali să se aplece pentru ca Maria să le poată culege fructele. * În realitate însă, drumul spre Egipt a fost doar o călătorie lungă şi obositoare către necunoscut.

12. Ce pot învăţa de la Iosif părinţii care îşi cresc copiii în această lume periculoasă?

¹² Părinţii pot învăţa multe de la Iosif. El a renunţat imediat la munca sa şi la propriul confort pentru a-şi ocroti familia. Putem fi siguri că Iosif şi-a privit familia ca pe o comoară sfântă încredinţată de Iehova. Părinţii din prezent îşi cresc copiii într-o lume periculoasă, o lume gata să-i corupă sau chiar să-i distrugă pe cei tineri. Mamele şi taţii care, la fel ca Iosif, acţionează cu hotărâre şi se străduiesc să-i ocrotească pe copiii lor de aceste influenţe dăunătoare sunt cu adevărat demni de laudă!

13, 14. De ce s-au întors Iosif şi Maria în Nazaret?

¹³ Se pare că Iosif şi familia lui n-au stat mult în Egipt, deoarece, după puţin timp, îngerul i-a spus lui Iosif că Irod murise. Prin urmare, Iosif s-a întors cu familia sa în ţara lor natală. Un profet din  vechime prezisese că Iehova avea să-l cheme pe Fiul său „din Egipt“ (Mat. 2:15). Iosif a contribuit la împlinirea acestei profeţii. Dar unde avea el să-şi ducă familia?

¹⁴ Iosif a fost prudent. El a dat dovadă de înţelepciune temându-se de succesorul lui Irod, Arhelaus, care, la fel ca tatăl său, era un om crud şi violent. Dumnezeu l-a îndrumat pe Iosif să-şi ducă familia în nord, în oraşul Nazaret, din Galileea, departe de Ierusalim şi de toate intrigile de acolo. Astfel, Iosif şi Maria s-au îngrijit de familia lor în oraşul în care locuiseră înainte de naşterea lui Isus. (Citeşte Matei 2:19–23.)

15, 16. În ce consta munca lui Iosif şi ce unelte este posibil să fi folosit?

¹⁵ Ei au dus o viaţă simplă, însă nu lipsită de greutăţi. Biblia spune că Iosif era tâmplar, folosind un cuvânt care se referă la mai multe activităţi, cum ar fi tăierea copacilor, transportarea lor şi uscarea lemnului pentru construirea de case, bărci, poduri, care, roţi, juguri şi tot felul de unelte agricole (Mat. 13:55). Aceste activităţi presupuneau mult efort fizic. În timpurile biblice, un tâmplar lucra de obicei în faţa casei sale modeste sau într-un atelier construit lângă casă.

¹⁶ Iosif a folosit o gamă largă de scule, pe unele dintre ele primindu-le probabil de la tatăl său. După cât se pare, el a folosit echerul, firul cu plumb, sfoara de trasat, toporul, ferăstrăul, tesla, ciocanul de fier, ciocanul de lemn, dalta, burghiul cu arc, diferite tipuri de clei şi probabil câteva cuie, deşi acestea erau destul de scumpe.

17, 18. a) Ce a învăţat Isus de la tatăl său adoptiv? b) De ce a trebuit Iosif să muncească şi mai mult?

¹⁷ Încearcă să ţi-l imaginezi pe Isus în copilărie privindu-l pe Iosif în timp ce lucra. Urmărindu-i cu atenţie fiecare mişcare, fără îndoială că Isus se uita cu admiraţie la umerii lui laţi şi la braţele sale puternice şi era fascinat de îndemânarea şi de priceperea tatălui său adoptiv. Probabil că, la început, Iosif i-a arătat fiului său cum să facă unele lucruri simple, de exemplu cum să folosească pielea de peşte uscată pentru a şlefui lemnul, şi l-a învăţat să deosebească diferitele tipuri de lemn pe care le folosea, precum sicomorul, stejarul sau măslinul.

¹⁸ Isus a putut vedea şi că acele mâini puternice care doborau copaci, tăiau grinzi şi făceau îmbinări lovind lemnul cu ciocanul  erau în acelaşi timp mâini delicate, care îi mângâiau pe el, pe mama lui şi pe fraţii săi. Da, Iosif şi Maria aveau o familie tot mai numeroasă. În cele din urmă, ei au mai avut cel puţin şase copii pe lângă Isus (Mat. 13:55, 56). Astfel, Iosif a trebuit să muncească şi mai mult pentru a le asigura tuturor hrana şi celelalte lucruri necesare.

19. Cum s-a îngrijit Iosif de familia sa pe plan spiritual?

¹⁹ Cu toate acestea, Iosif a înţeles că responsabilitatea lui cea mai importantă era să se îngrijească de familie pe plan spiritual. De aceea, el şi-a făcut timp pentru a-şi învăţa copiii despre Iehova Dumnezeu şi despre legile Sale. Iosif şi Maria mergeau cu regularitate împreună cu copiii lor la sinagogă, unde Legea era citită cu voce tare şi explicată. După ce se întorceau de la sinagogă, probabil că Isus avea multe întrebări, iar Iosif se străduia să satisfacă setea spirituală a fiului său. De asemenea, Iosif îşi ducea familia la Ierusalim pentru a participa la sărbătorile religioase. În fiecare an, cu ocazia Paştelui, ei aveau nevoie de aproximativ două săptămâni ca să parcurgă cei 120 de kilometri până la Ierusalim, să participe la sărbătoare şi apoi să se întoarcă la Nazaret.

20. Cum pot capii de familie creştini să urmeze modelul lăsat de Iosif?

²⁰ Capii de familie creştini din prezent urmează acest model. Ei se sacrifică pentru copiii lor şi pun instruirea spirituală mai presus de orice, inclusiv de lucrurile materiale. Ei fac mari eforturi pentru a conduce închinarea în familie şi pentru a fi prezenţi împreună cu copiii lor la întruniri şi la congrese. La fel ca Iosif, ei ştiu că lucrul cel mai bun pe care îl pot face pentru copiii lor este să-i înveţe despre Iehova. E cea mai bună investiţie!

21. Cum era perioada Paştelui pentru familia lui Iosif şi când au observat Iosif şi Maria că Isus lipsea?

²¹ Când Isus avea 12 ani, Iosif a mers cu familia sa la Ierusalim, aşa cum făcea în fiecare an. Era Paştele, un timp de sărbătoare, când familiile călătoreau împreună în caravane mari pe drumuri de ţară, bucurându-se de peisajul încântător de primăvară. În timp ce se apropiau de ţinutul mai înalt şi golaş din preajma Ierusalimului, mulţi israeliţi cântau cunoscuţii psalmi de urcare (Ps. 120–134). Foarte probabil, oraşul fremăta de viaţă, întrucât la Ierusalim veneau sute de mii de oameni. După terminarea sărbătorii, familiile formau din nou caravane şi porneau spre casă. Iosif şi Maria, având probabil multe de făcut, s-au gândit că Isus venea împreună cu alţii, poate  cu alţi membri ai familiei. Numai după o zi de la plecarea din Ierusalim şi-au dat seama îngroziţi că Isus lipsea (Luca 2:41–44).

22, 23. Ce au făcut Iosif şi Maria când şi-au dat seama că Isus nu era printre ei şi ce a spus Maria când l-au găsit după multe căutări?

²² Cuprinşi de disperare, ei au început să-l caute peste tot. Pentru că nu l-au găsit, s-au întors la Ierusalim. Cât de pustiu şi de straniu trebuie să li se fi părut oraşul în timp ce umblau pe străzi, strigându-l pe fiul lor. Unde putea fi? În a treia zi de căutări, probabil că Iosif a început să se gândească dacă nu cumva dăduse greş în misiunea de a-şi ocroti familia, această comoară sfântă încredinţată de Iehova. În cele din urmă, Iosif şi Maria au mers la templu. Acolo au căutat peste tot până au găsit o încăpere în care erau adunaţi mai  mulţi oameni învăţaţi, versaţi în Lege. Imaginează-ţi ce uşurare au simţit Iosif şi Maria când l-au văzut pe Isus stând în mijlocul lor! (Luca 2:45, 46)

²³ Isus îi asculta pe aceşti oameni învăţaţi şi, plin de curiozitate, le punea o mulţime de întrebări. Ei erau uimiţi de perspicacitatea şi de răspunsurile băiatului. Iosif şi Maria însă au fost de-a dreptul uluiţi de ceea ce făcuse Isus. Relatarea biblică nu precizează dacă Iosif a spus ceva. Dar cuvintele Mariei au vorbit pentru amândoi: „Copile, de ce te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl tău şi cu mine te-am căutat îngrijoraţi“ (Luca 2:47, 48).

24. Cum prezintă Biblia viaţa de părinte?

²⁴ Astfel, în cuvinte puţine, dar pline de conţinut, Scripturile  prezintă o imagine realistă a vieţii de părinte. Aceasta poate fi stresantă, chiar şi când copilul este perfect! În lumea periculoasă de astăzi, rolul de părinte poate aduce nespus de multe îngrijorări. Însă mamele şi taţii din prezent pot găsi mângâiere ştiind că Biblia vorbeşte despre dificultăţile cu care se confruntă părinţii.

25, 26. Cum le-a răspuns Isus părinţilor săi şi ce este posibil să fi simţit Iosif când a auzit cuvintele lui Isus?

²⁵ Din fericire, Isus se afla în singurul loc de pe pământ în care se simţea cel mai aproape de Tatăl său ceresc, Iehova, absorbind cu nesaţ tot ce învăţa despre el. Isus le-a răspuns părinţilor săi cu toată sinceritatea: „De ce a trebuit să mă căutaţi? Nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui meu?“ (Luca 2:49).

²⁶ Cu siguranţă, Iosif a meditat de multe ori la aceste cuvinte, care l-au făcut probabil să se simtă mândru. La urma urmei, el se străduise cu conştiinciozitate să-şi înveţe fiul adoptiv să-l privească astfel pe Iehova Dumnezeu. În acea perioadă din viaţa lui Isus, când era doar un copil, cuvântul „tată“ avea deja o semnificaţie deosebită pentru el, inspirându-i sentimente pline de căldură, iar aceasta în mare parte datorită anilor petrecuţi în compania lui Iosif.

27. Dacă eşti tată, ce privilegiu ţi s-a încredinţat şi de ce ar trebui să-ţi aminteşti de exemplul lui Iosif?

²⁷ Dacă eşti tată, realizezi ce privilegiu mare ai să-ţi ajuţi copiii să înţeleagă ce înseamnă un tată iubitor şi grijuliu? Dacă ai copii vitregi sau adoptivi, aminteşte-ţi de exemplul lui Iosif şi tratează-l pe fiecare copil ca pe o fiinţă unică şi preţioasă. Ajută-i pe aceşti copii să se apropie de Tatăl lor ceresc, Iehova Dumnezeu. (Citeşte Efeseni 6:4.)

28, 29. a) Ce dezvăluie despre Iosif cuvintele din Luca 2:51, 52? b) Cum l-a ajutat Iosif pe fiul său să crească în înţelepciune?

²⁸ Biblia mai oferă doar câteva detalii despre Iosif, detalii pe care merită să le analizăm cu atenţie. Citim despre Isus că a continuat  să le fie supus părinţilor săi. De asemenea, aflăm că „Isus creştea în înţelepciune, în statură şi în favoare înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor“. (Citeşte Luca 2:51, 52.) Aceste cuvinte dezvăluie mai multe lucruri despre Iosif. El a continuat să fie în fruntea familiei sale, luând iniţiativa în activităţile acesteia, întrucât fiul său perfect i-a respectat autoritatea şi i-a rămas supus.

²⁹ Biblia spune şi că Isus a continuat să crească în înţelepciune. Fără îndoială că Iosif a avut un rol important în progresul fiului său. În vremea aceea, evreii aveau un proverb străvechi, care poate fi citit şi în zilele noastre. El spunea că numai oamenii care dispun de mult timp liber pot deveni cu adevărat înţelepţi, pe când oamenii care efectuează o muncă fizică, de exemplu tâmplarii, agricultorii şi fierarii, „nu pot vorbi despre dreptate şi judecată şi nu au ce căuta în mijlocul celor care rostesc proverbe“. Mai târziu, Isus a arătat cât de lipsit de sens era acest proverb. În copilărie, el îl auzise de nenumărate ori pe tatăl său adoptiv, un umil tâmplar, vorbindu-i cu multă convingere despre ‘dreptatea şi judecăţile’ lui Iehova.

30. De ce este Iosif un exemplu pentru capii de familie din prezent?

³⁰ De asemenea, în Biblie găsim indicii că Iosif s-a îngrijit ca Isus să se dezvolte bine pe plan fizic. Acesta a ajuns un bărbat puternic şi sănătos. Mai mult, Iosif şi-a instruit fiul pentru a deveni un tâmplar priceput, astfel că Isus a ajuns să fie cunoscut nu doar ca fiul tâmplarului, ci şi ca „tâmplarul“ (Mar. 6:3). Aşadar, instruirea dată de Iosif a fost încununată cu succes. Capii de familie înţelepţi îl imită pe Iosif îngrijindu-se de copiii lor şi asigurându-se că aceştia se vor putea întreţine singuri.

31. a) Ce indică dovezile referitor la moartea lui Iosif? (Vezi  chenarul.) b) Ce exemplu ne-a lăsat Iosif?

³¹ Când Isus s-a botezat, în jurul vârstei de 30 de ani, se pare că Iosif nu mai era în viaţă. Potrivit dovezilor, Maria era văduvă când Isus şi-a început serviciul sacru. (Vezi chenarul  „Când a murit Iosif?“.) Totuşi, Iosif a lăsat o urmă de neşters: un exemplu excelent de tată care şi-a ocrotit familia, i-a purtat de grijă şi a perseverat cu fidelitate până la sfârşit. Aşadar, fiecare tată, fiecare cap de familie şi fiecare creştin ar trebui să imite credinţa lui Iosif!