Salt la conţinut

Salt la cuprins

Râul care curge înapoi

Râul care curge înapoi

Râul care curge înapoi

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN CAMBODGIA

AŢI văzut vreodată un râu care curge înapoi? Dar o pădure care stă sub ape o jumătate de an? Ştiaţi că oamenii de aici trăiesc în case plutitoare, pe care trebuie să le mute când apele se retrag? Vi se pare imposibil? Dacă da, atunci s-ar putea să vă schimbaţi părerea după o vizită în Cambodgia în sezonul ploios, când suflă musonul de vară.

În fiecare zi, de la mijlocul lui mai până în octombrie, cerul senin al dimineţii se întunecă, iar după-amiaza norii îşi aruncă povara. Apele acoperă pământul pârjolit de soare, iar râurile se revarsă peste maluri.

De ce înapoi?

Pe harta alăturată puteţi vedea locul unde măreţul fluviu Mekong se întâlneşte cu râul Tonlé Sap. Apele lor se unesc, pentru ca apoi din Mekong să se desprindă râul Bassac. Cele două cursuri de apă se îndreaptă spre sud, prin Vietnam, iar apoi formează uriaşa deltă a Mekongului.

La puţin timp după începerea sezonului ploios, zonele mai joase ale deltei sunt inundate. Apele tot mai mari umplu albiile afluenţilor secaţi, iar nivelul râului Tonlé Sap creşte treptat. La un moment dat, apele ies din matcă, se acumulează şi nu mai curg în direcţia firească, spre sud, ci încep să curgă înapoi, spre nord, vărsându-se în lacul Tonlé Sap.

Acest lac se află într-o câmpie joasă, la aproximativ 100 de kilometri de Phnom Penh, capitala Cambodgiei. În sezonul secetos, lacul are o suprafaţă de 3 000 de kilometri pătraţi. În sezonul ploios însă, nivelul apei creşte, iar lacul Tonlé Sap îşi măreşte suprafaţa de patru, cinci ori, devenind astfel cel mai întins lac cu apă dulce din sud-estul Asiei.

Apele înghit orezării, copaci, drumuri şi sate întregi. Acolo unde apa nu a avut mai mult de un metru adâncime, pescarii vâslesc acum într-o apă ce acoperă copaci înalţi de până la zece metri! Deşi astfel de inundaţii sunt considerate în general un dezastru, pentru cambodgieni ele sunt adesea o binecuvântare. De ce?

Când inundaţiile sunt o binecuvântare

În timp ce râul Tonlé Sap curge înapoi, apele sale depun un strat gros de aluviuni în toată regiunea inundată. În plus, o mulţime de peşti din fluviul Mekong înoată până în lacul Tonlé Sap pentru a-şi depune icrele în acest mediu bogat în substanţe nutritive. De fapt, acest lac este una dintre cele mai bogate surse de peşte de apă dulce din lume. După sezonul ploios, apele lacului scad atât de repede, încât pescarii pot uneori să culeagă peşti din copaci!

Inundaţiile anuale creează un ecosistem dinamic. Vegetaţia din zonele inundate are un ritm de creştere diferit de cel al vegetaţiei din zonele neinundate. În mod normal, arborii tropicali cresc lent, înfrunzesc în sezonul ploios, apoi îşi pierd frunzele în sezonul secetos. Totuşi, arborii din regiunea Tonlé Sap îşi pierd frunzele abia când sunt acoperiţi de ape. Mai mult, în sezonul ploios, ritmul de creştere nu se intensifică, ci se diminuează. Când începe sezonul secetos şi apele se retrag, arborii înmuguresc şi înfrunzesc repede. De asemenea, după retragerea apelor, pământul rămâne acoperit cu un strat de frunze în descompunere, din care arborii şi plantele îşi iau substanţele nutritive, necesare în sezonul secetos.

Locuinţe pe apă

Cum influenţează inundaţiile viaţa localnicilor? Unii îşi construiesc case mici pe stâlpi de lemn, care, în sezonul secetos, se află chiar şi la şase metri deasupra solului. Însă, când inundaţiile ating nivelul maxim, bărcile pescarilor şi cădiţele de tablă cu care sunt transportaţi uneori copiii se opresc chiar la uşa de la intrare.

Alţi localnici trăiesc într-un fel de „case-bărci“, adică nişte locuinţe construite pe platforme plutitoare. Când familia se măreşte, de platforma casei este prinsă încă o platformă, iar locuinţa este extinsă. Lacul găzduieşte în jur de 170 de sate plutitoare.

În timpul zilei, toţi sătenii, de la mic la mare, pescuiesc pe lac cu năvodul sau cu alte unelte. Când nivelul apei creşte sau scade, localnicii îşi mută uneori casele plutitoare câţiva kilometri, ca să rămână aproape de noul mal sau de zonele bogate în peşte.

Unele canoe lungi sunt folosite ca „autobuze“, iar altele sunt adevărate magazine sau pieţe plutitoare. Până şi şcolile la care învaţă copiii se află pe platforme plutitoare. În acest loc, tot ce are viaţă, de la vegetaţie la oameni, se mişcă în ritmul râului care curge înapoi.

[Harta de la pagina 23]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Sezonul secetos

Sezonul ploios

CAMBODGIA

Lacul Tonlé Sap

Râul Tonlé Sap

Fluviul Mekong

PHNOM PENH

Râul Bassac

Delta Mekongului

VIETNAM

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Băiat care vâsleşte pe râul Tonlé Sap

[Legenda fotografiilor de la pagina 23]

Fotografii ale aceluiaşi sat: în sezonul secetos şi în sezonul ploios

[Provenienţa fotografiilor de la pagina 23]

Harta: după o fotografie NASA/Visible Earth imagery; fotografiile cu satul: FAO/Gordon Sharpless