Întrebări de la cititori
Ce a vrut Isus să spună prin cuvintele: „Să nu credeți că am venit să aduc pace”?
Isus a anunțat un mesaj de pace. Totuși, cu o anumită ocazie, el le-a spus apostolilor: „Să nu credeți că am venit să aduc pace pe pământ; n-am venit să aduc pace, ci sabie. Căci am venit să fac dezbinare: fiul împotriva tatălui, fiica împotriva mamei și nora împotriva soacrei”. (Mat. 10:34, 35) Ce a vrut Isus să spună?
El nu a vrut să creeze neînțelegeri între membrii familiei, însă știa că învățăturile sale vor produce dezbinare în unele familii. Prin urmare, cei care doreau să devină discipoli ai săi și să se boteze trebuiau să fie conștienți de implicațiile deciziei lor. În cazul în care partenerul de căsătorie sau alte rude li se împotriveau, nu avea să le fie ușor să respecte învățăturile lui Cristos.
Biblia îi îndeamnă pe creștini ‘să fie în pace cu toți oamenii’. (Rom. 12:18) Însă, în unele familii, învățăturile lui Isus pot fi asemenea unei săbii. Această situație apare când un membru al familiei acceptă învățăturile lui Isus, iar ceilalți le resping cu vehemență. Astfel, rudele împotrivitoare devin „dușmanii” celui care învață adevărul. (Mat. 10:36)
Discipolii lui Cristos care trăiesc într-un cămin divizat pe plan religios sunt puși, uneori, în situația de a alege între iubirea pentru Iehova și Isus și iubirea pentru membrii familiei. De exemplu, rudele care au altă religie ar putea insista ca ei să țină o anumită sărbătoare. Decizia unui discipol al lui Cristos va arăta dacă dorește să-i bucure inima lui Iehova sau să le facă pe plac rudelor. Isus a spus: „Cine are mai multă afecțiune pentru tatăl sau mama lui decât pentru mine nu este demn de mine”. (Mat. 10:37) Bineînțeles, Isus nu a vrut să spună că discipolii săi trebuiau să-și iubească mai puțin părinții pentru a fi considerați demni de el. Dimpotrivă, a arătat că era important să-și stabilească corect prioritățile. Dacă rudele care nu ne împărtășesc convingerile nu sunt de acord să-i slujim lui Iehova, vom continua să le iubim, însă nu mai mult decât pe Dumnezeu.
Fără îndoială, opoziția din partea familiei poate fi greu de îndurat. Totuși, discipolii lui Isus trebuie să-și amintească cuvintele sale: „Cine nu-și ia stâlpul de tortură și nu mă urmează nu este demn de mine”. (Mat. 10:38) Se poate spune deci că opoziția din partea familiei se numără printre suferințele pe care discipolii lui Cristos le acceptă de bunăvoie. Cu toate acestea, ei speră că, prin conduita lor exemplară, îi vor motiva pe membrii familiei să-și schimbe punctul de vedere și să-și dorească să cunoască mai multe din Biblie. (1 Pet. 3:1, 2)