Cum putem alege o bună traducere a Bibliei?

BIBLIA a fost scrisă în ebraica, arameica şi greaca veche. De aceea, pentru a putea citi Biblia, cei mai mulţi dintre noi trebuie să apeleze la o traducere.

În prezent, Biblia este cea mai tradusă carte, părţi ale ei fiind disponibile în peste 2 400 de limbi. În unele limbi există chiar foarte multe traduceri ale Bibliei. Dacă aveţi posibilitatea să alegeţi între mai multe traduceri, cu siguranţă doriţi să o alegeţi pe cea mai bună.

Pentru a face o alegere în cunoştinţă de cauză, este bine să cunoaşteţi răspunsul la următoarele întrebări: Ce fel de traduceri sunt disponibile? Ce anume face ca o traducere să fie mai bună decât alta? Şi de ce trebuie să fim atenţi ce traducere a Bibliei alegem?

De la o extremă la alta

Deşi există multe traduceri ale Bibliei realizate după diverse principii de traducere, ele se împart în trei categorii principale. La o extremă sunt traducerile interliniare. Acestea conţin textul în limba originală şi o traducere cuvânt cu cuvânt, sau literală, a textului în limba-ţintă.

La cealaltă extremă sunt traducerile parafrazate. Traducătorii acestor versiuni reformulează liber mesajul Bibliei aşa cum îl înţeleg ei şi aşa cum consideră ei că ar fi pe placul cititorilor.

Cea de-a treia categorie cuprinde traducerile care încearcă să realizeze un echilibru între cele două extreme. Traducătorii lor se străduiesc să transmită atât sensul, cât şi culoarea expresiilor din limba originală, păstrând  în acelaşi timp o exprimare cât mai accesibilă cititorilor.

Sunt traducerile literale cea mai bună alegere?

De cele mai multe ori, o traducere strict literală nu constituie cea mai bună modalitate de a transmite sensul fiecărui verset, şi aceasta din mai multe motive. Vom prezenta în continuare două dintre ele:

1. Nu există două limbi identice în ce priveşte gramatica, vocabularul şi structura frazei. Samuel R. Driver, profesor de ebraică, spune că limbile „diferă nu numai în privinţa gramaticii şi a formării cuvintelor, ci şi . . . a modului în care ideile sunt construite într-o propoziţie sau frază“. Oamenii care vorbesc limbi diferite gândesc diferit. „Prin urmare“, afirmă în continuare profesorul Driver, „structura frazei diferă de la limbă la limbă“.

Aşadar, având în vedere că nicio limbă nu reflectă cu exactitate vocabularul şi gramatica limbilor ebraică şi greacă, o traducere cuvânt cu cuvânt a Bibliei ar putea fi neclară sau chiar incorectă în ce priveşte sensul. Să vedem în continuare câteva exemple.

În scrisoarea către Efeseni, apostolul Pavel a folosit o expresie care tradusă literalmente înseamnă „prin zarurile oamenilor“ (Efeseni 4:14, The Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures) *. Această expresie face aluzie la practica de a trişa la zaruri. În majoritatea limbilor însă, o traducere literală a acestei expresii nu are niciun sens. O redare mult mai clară ar putea fi „şiretenia oamenilor“.

Scriindu-le creştinilor din Roma, Pavel a folosit o expresie în limba greacă ce înseamnă literalmente „până la fierberea spiritului“ (Romani 12:11, Kingdom Interlinear). Are vreo logică această redare în limba dumneavoastră? Expresia se referă de fapt la a fi „înflăcăraţi de spirit“.

În una dintre celebrele sale predici, Isus a folosit o expresie tradusă deseori: „Ferice de cei săraci în duh“ (Matei 5:3, Cornilescu, 1996). Însă o redare literală a acestei expresii este în  multe limbi ambiguă. În unele limbi, o traducere strict literală chiar sugerează că „cei săraci în duh“ sunt dezechilibraţi pe plan mintal, slabi şi lipsiţi de inteligenţă. Însă în acest context, Isus îi învăţa pe oameni că fericirea lor nu depindea de satisfacerea necesităţilor fizice, ci de recunoaşterea faptului că aveau nevoie de îndrumarea lui Dumnezeu (Luca 6:20). Astfel, redări precum „cei ce-şi dau seama de sărăcia lor spirituală“ (Noul Testament — Traducere în limba română modernă, nota de subsol) sau „cei conştienţi de necesităţile lor spirituale“ transmit mult mai exact sensul acestei expresii (Matei 5:3).

2. Sensul unui cuvânt sau al unei expresii se poate schimba în funcţie de contextul în care este folosit. De exemplu, termenul ebraic ce se referă de regulă la mâna unui om poate avea multe sensuri. În funcţie de context, poate însemna „conducere“, „dărnicie“ sau „putere“ (1 Cronici 25:2; 1 Regi 10:13; Proverbele 18:21). De fapt, în ediţia engleză a  Sfintelor Scripturi — Traducerea lumii noi acest cuvânt este tradus în 40 de feluri.

Întrucât un cuvânt poate fi tradus diferit în funcţie de context, Traducerea lumii noi foloseşte circa 16 000 de expresii englezeşti pentru a traduce aproximativ 5 500 de termeni din limba greacă şi peste 27 000 de expresii englezeşti pentru a traduce aproximativ 8 500 de termeni ebraici. * De ce există o varietate atât de mare în traducerea cuvintelor? Comitetul de traducere a considerat că redarea cât mai exactă a sensului în armonie cu contextul este mult mai importantă decât realizarea unei traduceri strict literale. Chiar şi aşa, Traducerea lumii noi încearcă să redea în limba-ţintă cu cât mai multă consecvenţă termenii ebraici şi greceşti.

Cu certitudine, a traduce Biblia nu înseamnă a traduce de fiecare dată cu acelaşi cuvânt sau cu aceeaşi expresie un termen din limba originală. Traducătorii au nevoie de discernământ pentru a alege acele cuvinte care transmit în mod exact ideea din textul original şi pe înţelesul cititorului. În plus, propoziţiile şi frazele trebuie să fie alcătuite în conformitate cu regulile gramaticale din limba-ţintă.

Traducerile libere

Traducătorii Bibliilor parafrazate, sau ale traducerilor libere, cum sunt deseori numite, îşi iau unele libertăţi faţă de original. În ce sens? Ei redau textul original potrivit interpretării lor sau omit unele informaţii din text. Traducerile parafrazate îi atrag pe cititori deoarece sunt uşor de citit. Însă tocmai această redare liberă uneori eclipsează sau chiar schimbă sensul transmis de textul original.

Iată cum redă o traducere liberă a Bibliei rugăciunea model a lui Isus: „Tatăl nostru care eşti în ceruri, dezvăluie cine eşti“ (Matei 6:9, The Message: The Bible in Contemporary Language). O traducere mai exactă a cuvintelor lui Isus redă acest pasaj astfel: „Tatăl nostru care eşti în ceruri, să fie sfinţit numele tău“. Remarcaţi, de asemenea, cum este tradus textul din Ioan 17:26 în unele Biblii. Potrivit unei traduceri libere, în noaptea în care a fost arestat, Isus i-a spus Tatălui în rugăciune: „Eu te-am descoperit lor“ (Noul Testament pe înţelesul tuturor). Însă o redare mai fidelă a cuvintelor lui Isus este: „Eu le-am făcut cunoscut numele tău“. Din aceste exemple se poate observa clar că unii traducători nu fac decât să ascundă faptul că Dumnezeu are un nume care trebuie folosit şi onorat!

De ce trebuie să fim atenţi?

Unele traduceri libere pun în umbră normele morale transmise de textul original. De pildă, în The Message: The Bible in Contemporary Language se spune la 1 Corinteni 6:9, 10: „Nu înţelegeţi că nu aşa trebuie să trăiţi? Oamenii nedrepţi cărora nu le pasă de Dumnezeu nu vor intra în regatul său. Cei care se folosesc în mod abuziv unii de alţii, cei care se folosesc în mod abuziv de sexualitate şi cei care folosesc în mod abuziv pământul şi tot ce se află pe el nu pot fi cetăţeni ai regatului lui Dumnezeu“.

Comparaţi această versiune cu redarea mult mai exactă din Traducerea lumii noi: „Cum? Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni regatul lui Dumnezeu? Nu vă lăsaţi induşi în eroare. Nici fornicatorii, nici idolatrii, nici cei adulteri, nici  bărbaţii folosiţi pentru scopuri nenaturale, nici bărbaţii care se culcă cu bărbaţi, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici cei ce insultă, nici extorcatorii nu vor moşteni regatul lui Dumnezeu“. Observaţi că apostolul Pavel arată în mod concret şi detaliat ce fel de conduită trebuie să evităm, lucru care nu reiese câtuşi de puţin din traducerea liberă citată anterior.

Şi concepţiile religioase ale traducătorului îşi pot lăsa amprenta asupra traducerii. De exemplu, Noul Testament pe înţelesul tuturor redă sfatul dat de Isus discipolilor cu o anumită ocazie în felul următor: „În cer nu se poate intra decât pe poarta strâmtă! Drumul mare spre iad e larg şi poarta lui e destul de lată pentru toate mulţimile care aleg calea lui uşoară“ (Matei 7:13). Traducătorii au introdus termenul „iad“, cu toate că Evanghelia lui Matei spune clar „distrugere“. De ce au făcut aceasta? Probabil, deoarece vor să susţină ideea că oamenii răi vor fi chinuiţi veşnic, nu că vor fi distruşi pentru totdeauna. *

Cum putem găsi cea mai bună traducere?

Biblia a fost scrisă în limbajul de zi cu zi al oamenilor de rând: păstori, agricultori, pescari etc. (Neemia 8:8, 12; Faptele 4:13). Prin urmare, o traducere bună a Bibliei face ca mesajul ei să fie accesibil oamenilor sinceri, indiferent de nivelul cultural al acestora. O traducere bună întruneşte şi următoarele cerinţe:

◗ Redă cu exactitate mesajul din original, care a fost scris sub inspiraţie divină (2 Timotei 3:16).

◗ Traduce literalmente cuvintele când termenii şi structura gramaticală a textului original permit o asemenea redare în limba-ţintă.

◗ Transmite sensul corect al unui cuvânt sau al unei expresii când o traducere literală a expresiei din limba originală ar denatura sau ar eclipsa sensul.

◗ Foloseşte un limbaj natural, uşor de înţeles şi care încurajează lectura.

Este disponibilă o asemenea traducere? Milioane de cititori ai revistei de faţă folosesc cu plăcere Traducerea lumii noi deoarece sunt de acord cu metoda adoptată de comitetul de traducere al acestei Biblii. În prefaţa primei ediţii în limba engleză se spune: „Traducerea de faţă nu constituie o parafrazare a Scripturilor. Obiectivul nostru permanent a fost acela de a oferi o traducere cât mai literală cu putinţă, acolo unde limba engleză actuală permite acest lucru, iar redarea literală nu eclipsează sensul sau nu îngreunează înţelegerea lui“.

Traducerea lumii noi este tipărită în ediţie integrală sau parţială în peste 60 de limbi, tirajul ei ajungând la mai bine de 145 000 000 de exemplare. Dacă este disponibilă şi în limba dumneavoastră, îi puteţi ruga pe Martorii lui Iehova să vă ofere un exemplar pentru a vedea personal foloasele acestei traduceri exacte.

Cercetătorii sinceri ai Bibliei vor să înţeleagă mesajul inspirat de Dumnezeu şi să acţioneze în conformitate cu el. Dacă şi dumneavoastră doriţi acest lucru, aveţi cu siguranţă nevoie de o traducere exactă a Bibliei!

[Note de subsol]

[Text generic pe pagina 21]

Traducerile parafrazate îi atrag pe cititori deoarece sunt uşor de citit. Însă tocmai această redare liberă uneori eclipsează sau chiar schimbă sensul transmis de textul original

[Text generic pe pagina 22]

Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi este tipărită în ediţie integrală sau parţială în peste 60 de limbi, tirajul ei ajungând la mai bine de 145 000 000 de exemplare

[Chenarul/Fotografia de la pagina 20]

O PARAFRAZARE ANTICĂ

Traducerile parafrazate, sau traducerile libere, ale Bibliei nu sunt o noutate. În antichitate, evreii au compilat ceea ce actualmente poartă numele de Targumuri arameice, adică parafrazări ale Scripturilor. Deşi nu sunt traduceri exacte, aceste targumuri dezvăluie cum au înţeles evreii unele texte, ajutându-i pe traducători să-şi dea seama care este sensul unor pasaje dificile. De exemplu, potrivit Targumurilor arameice, expresia „fiii lui Dumnezeu“ care apare la Iov 38:7 înseamnă „grupuri de îngeri“. Referitor la Geneza 10:9, Targumurile arameice arată că prepoziţia ebraică folosită pentru a-l caracteriza pe Nimrod înseamnă „împotriva“ sau „în opoziţie cu“. Ea sugerează o notă de ostilitate, motiv pentru care cuvântul „înaintea“ nu ar reda această nuanţă. Aceste parafrazări însoţeau textul biblic, nu îl înlocuiau.

[Legenda fotografiei]

UN PASAJ DIN „BIBLIA POLYGLOTTA“, EDITATĂ DE WALTON, 1657 IOV 38:1–15

Text biblic ebraic (cu traducerea interliniară în latină)

Textul corespondent din Targumul arameic

[Legenda fotografiei de la pagina 19]

UN PASAJ DIN „THE KINGDOM INTERLINEAR TRANSLATION OF THE GREEK SCRIPTURES“, EFESENI 4:14

În coloana din stânga se poate vedea o traducere literală a textului din original, iar în coloana din dreapta, o traducere a ideii din original

[Provenienţa fotografiei de la pagina 18]

Fundal: Shrine of the Book, Israel Museum, Jerusalem