„Veniți la mine, voi toți care trudiți și sunteți împovărați, iar eu vă voi înviora! Luați jugul meu asupra voastră și învățați de la mine, căci eu sunt blând și am o inimă umilă, și veți găsi înviorare. Pentru că jugul meu este plăcut și sarcina mea, ușoară.” (Matei 11:28-30, Traducerea lumii noi)

 „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, pentru că Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Pentru că jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară.” (Matei 11:28-30, Traducere literală nouă)

 Isus i-a invitat cu căldură pe ascultătorii lui să vină la el. El le-a dat asigurarea că, dacă vor învăța de la el, vor găsi înviorare și eliberare.

 „Veniți la mine, voi toți care trudiți și sunteți împovărați.” Cei cărora Isus le-a făcut această invitație erau „împovărați” de reguli și tradiții omenești, impuse de conducătorii lor religioși. (Matei 23:4; Marcu 7:7) Oamenii de rând erau „împovărați” și din cauza îngrijorărilor și a muncii istovitoare, fiind nevoiți să muncească mult și din greu doar pentru a-și câștiga existența.

 „Vă voi înviora.” Isus le-a promis eliberare, sau odihnă, celor care aveau să accepte invitația sa. El i-a ajutat să înțeleagă ce aștepta în realitate Dumnezeu de la ei. (Matei 7:24, 25) Cunoașterea acestor lucruri avea să-i elibereze din sclavia învățăturilor false și a tradițiilor religioase împovărătoare. (Ioan 8:31, 32) E adevărat, ei trebuiau să depună eforturi pentru a cunoaște și a aplica învățăturile lui Isus, însă doar așa puteau găsi înviorare.

 „Luați jugul meu asupra voastră și învățați de la mine.” În timpurile biblice, lucrătorii obișnuiau să folosească un jug, adică o bară de lemn care se punea pe umeri, pentru a purta greutăți mari. Cuvântul „jug” a ajuns să simbolizeze supunerea față de autoritatea și îndrumarea cuiva. (Leviticul 26:13; Isaia 14:25; Ieremia 28:4) Expresia „învățați de la mine” poate fi redată și „deveniți discipolii (elevii) mei”. Așadar, Isus își îndemna ascultătorii să devină discipolii săi urmându-i exemplul. (Ioan 13:13-15; 1 Petru 2:21)

 „Veți găsi înviorare.” Isus nu le-a promis ascultărilor săi că îi va elibera imediat de toate problemele apăsătoare. Însă i-a ajutat să găsească mângâiere și să aibă o speranță. (Matei 6:25-32; 10:29-31) Cei care au devenit discipolii săi și au acceptat învățăturile sale au înțeles că serviciul adus lui Dumnezeu nu era împovărător, ci aducea cu adevărat satisfacții. (1 Ioan 5:3)

 „Pentru că jugul meu este plăcut și sarcina mea, ușoară.” Spre deosebire de conducătorii religioși din timpul său, Isus era umil și blând. (Ioan 7:47-49) El nu a fost niciodată aspru sau exigent. Dimpotrivă, a fost bun, abordabil și a avut așteptări rezonabile de la continuatorii săi. (Matei 7:12; Marcu 6:34; Luca 9:11) De asemenea, el le-a spus cum puteau avea parte de îndurarea lui Dumnezeu și de înviorarea care derivă dintr-o conștiință bună. (Matei 5:23, 24; 6:14) Calitățile deosebite ale lui Isus nu numai că i-au atras pe oameni la el, dar i-au și determinat să accepte jugul său, care era ușor de purtat, și să devină discipolii săi.

 Isus a rostit cuvintele din Matei 11:28-30 în timpul unei campanii de predicare efectuate în Galileea în anul 31 e.n. Apostolul Matei este singurul evanghelist care consemnează invitația plină de căldură a lui Isus. Întrucât fusese încasator de impozite și era evreu, Matei știa foarte bine cât de împovărați erau oamenii de rând, atât din cauza impozitelor romane, cât și a sistemului religios iudaic corupt. Fără îndoială că a fost încurajat văzând că Isus își folosea autoritatea primită de la Tatăl său, Iehova a, pentru a-i invita pe cei umili și împovărați să vină la el. (Matei 11:25-27)

 Evanghelia după Matei scoate în evidență calitățile extraordinare manifestate de Isus în calitate de promisul Mesia și de viitor conducător al Regatului lui Dumnezeu. (Matei 1:20-23; Isaia 11:1-5)

 Urmărește acest material video scurt pentru o prezentare generală a cărții Matei.