Aiseā Tatou te Fefefe ai i le Oti?

“O le oti o se tulaga e sili ona leaga; auā o le iʻuga lava lea.”—Aristotle.

SA ILOA e ana uō o ia o se fafine faamaoni i lana lotu, o lē e talitonu moni lava. Na taʻua e nisi o ia o se “lagolago malosi i le lotu.” Sa aʻoaʻoina o ia o le oti e lē o le iʻuga lea, ae o le auala lea i se isi olaga pe a mavae le oti. Peitaʻi, ina ua ia mautinoa o le a oti, na ia matuā fefe lava. Ona o le tele o lona lē mautonu, na fesili atu ai lenei fafine i le lana faifeʻau, “O le matuā tele lava o [talitonuga e faatatau i le mea e tupu pe a oti]; e faapefea ona e iloa le talitonuga saʻo?”

Ua toeitiiti talitonu lotu uma ma tagata uma i le manatu taatele e faapea, e faaauau pea ona ola le tagata, po o le toe ola mai foʻi pe a oti. O le ā la le talitonuga moni? O nisi e matuā lē talitonu lava e iai se isi olaga pe a mavae le oti. Ae ā oe? Pe na aʻoaʻoina oe i le manatu e faaauau pea ona ola se tagata pe a mavae le oti? Pe e te talitonu i ai? Pe e te fefe i le oti?

Fefe i le Lē Toe Ola

O loo faasino atu le ʻausuʻesuʻe i le fefe i le oti o le “popole i le oti.” Mo le tele o tausaga ua mavae, e tele tusi ma lipoti faasaienisi ua tusia e faatatau i lenei mataupu. E ui i lea, o le toʻatele o tagata ua sili iā i latou le aua le mafaufau i le oti. Ona e lē mafai ona ʻalofia le oti, o se mea tatau la lo tatou manatunatu i ai. O se mea e vave tele le oti, pe ā ma le 160,000 tagata e maliliu i aso taʻitasi! E tusa lava po o le ā lou tulaga, e lē mafai ona e ʻalofia le oti, ma e toʻatele ua fefefe i lenei mea.

Ua vaevaeina e le ʻaupopoto le popole i le oti i ni vaega eseese. E aofia i lenei mea le fefe i le tigā, le fefe i mea e lē o mailoa, fefe i le oti o se tasi e pele iā te ia, ma le fefe i ni aafiaga lē lelei o lona oti e oo iā i latou o loo feola pea.

O le popolega sili, o le fefe i le lē toe ola. E ui i talitonuga faalotu o loo iai, ae ua fefefe nisi i le manatu faapea o le oti o le iʻuga lava lea o le olaga. Ae e faaopoopo e le faasaienisi le popole i nei mea. O lea la, ua mafai e le faasaienisi ona faamatala le tele o gaoioiga o loo faia e le tino o le tagata. E leai ni fomaʻi po o ni tagata popoto ua mauaina se faamaoniga o se mea lē vaaia, e mafai ona ola pea pe a mavae le oti. Peitaʻi, e toʻatele saienitisi ua faamatalaina le oti o le tagata, o se faasologa masani.

E lē o se mea la e ofo ai i le toʻatele o tagata o ē faafoliga mai i fafo e talitonu maumauaʻi  i se olaga pe a mavae le oti, a o le taimi e tasi latou te matuā fefefe lava i le lē toe iai pe a oti. O lea la, na faapea mai tusitusiga anamua a le tupu o Solomona o le oti o le iʻuga lea, ma o le pogai lea e ono fefefe ai nisi.

“Le Efuefu”—Po o le Iʻuga Lea?

I le tusi o Failauga lea ua 3,000 tausaga le umi, na tusi Solomona e faapea: “Auā o ē ua ola, ua latou iloa e oti i latou; a o ē ua oti, latou te lē iloa se mea; ua leai foʻi se toe totogi iā te i latou; auā ua faagalogaloina i latou. O lo latou alofa foʻi, ma lo latou ita, ma lo latou matauʻa, ua mavae lava ia.” Na ia toe faapea mai: “O mea uma ua e iloa e faia e ou lima, inā faia ia ma lou malosi; auā e leai se galuega, po o se mafaufau, po o se iloa, po o se poto i le tuugamau, o loo e alu atu i ai.”—Failauga 9:5, 6, 10.

Na faagaeeina Solomona e faapea mai, “o le mea e oo i tagata e oo foʻi lea i manu; e tasi lava le mea e oo iā te i latou; e pei ona oti o le tasi, e faapea foʻi ona mate o le tasi . . . E leai lava se mea e sili ai le tagata i le manu . . . E oo uma lava i le mea e tasi; e mai le efuefu uma lava, e toe foʻi atu foʻi uma lava i le efuefu.”—Failauga 3:19, 20.

E ui na tusia e le tupu o Solomona, ae na faagaeeina e le Atua upu o loo i luga, ma o loo avea ma vaega o lana Afioga, le Tusi Paia. O nei mau faatasi ai ma isi mau o le Tusi Paia, e lē lagolagoina le talitonuga taatele e iai se mea i totonu o i tatou e ola pea, ma liua i se isi mea pe a mavae le oti. (Kenese 2:7; 3:19; Esekielu 18:4) Po o lona uiga la ua faapea mai le Atua o le “efuefu,” po o le lē toe ola, o le iʻuga lava lea o tagata uma? E leai!

E lē o aʻoaʻoina e le Tusi Paia faapea e iai se isi vaega o le tagata e ola pea pe a oti. Ae peitaʻi, o loo iai se faamoemoe manino mo ē ua maliliu. O le a fesoasoani le mataupu o loo sosoo mai iā te oe, e iloa ai le māfuaaga e lē tatau ai ona fefe i le oti e faapea o le iʻuga lava lea o le ola o le tagata.

[Pusa i le itulau 3]

SE FILI E LĒ MAʻALOFIA

Ua faaigoaina le oti o le fili o le tagata. O se fili moni lava, ma e tele ni faamaoniga ua tatou mātauina. E tusa ai ma ni faamaumauga, pe ā ma le 59 miliona tagata e maliliu i tausaga taʻitasi, pe ā ma le 2 tagata e maliliu i le sekone e tasi. O ā nisi o auala ua oo mai ai le oti?

▪ E tasi le tagata e oti i le taua i le taʻi 102 sekone taʻitasi.

▪ E tasi le tagata e fasiotia i le taʻi 61 sekone taʻitasi.

▪ E tasi le tagata e pule i le ola i le taʻi 39 sekone taʻitasi.

▪ E tasi le tagata e oti i se faalavelave tautaavale i le taʻi 26 sekone taʻitasi.

▪ E tasi le tagata e oti ona o le fia ʻai i le tolu sekone taʻitasi.

▪ E tasi se tamaitiiti e i lalo ifo o le lima tausaga e oti i le tolu sekone taʻitasi.

[Pusa i le itulau 4]

SE SAʻILIʻILIGA LĒ TAULAU

Iā Novema 9, 1949, na leiloa ai James Kidd e 70 ona tausaga, i atumauga o Arizona, i Amerika. I ni nai tausaga mulimuli ane, ina ua faailoa aloaʻia mai lona maliu, na mauaina ai lana uili lea na tusia i le penitala, faatasi ai ma ana meatotino lea e faitau selau afe lona tau. I lana uili na maoti le auala na manaʻo Kidd e faaaogā ai ana tupe, na ia manaʻo e faaalu ana tupe e fai ai ni suʻesuʻega e suʻe ai pe iai ni “faamaoniga faasaienisi o se agaga o le tagata e alu ese mai le tino pe a oti.”

E leʻi leva, ae sili atu i le 100 tagata suʻesuʻe ma saienitisi na talosaga mo lenei tupe. E tele masina o faagasolo faamasinoga ma e faitau afe na taumafai e faamaonia e iai se agaga lē vaaia. Na iʻu ina tuuina atu e le faamasino le tupe i ni faalapotopotoga suʻesuʻe maufaatuatuaina se lua. Ua sili atu nei i le lima sefulu tausaga e leʻi maua lava e na tagata suʻesuʻe se “faamaoniga faasaienisi o se agaga o le tagata e alu ese mai le tino pe a oti.”