Manatu o le Tusi Paia

Pe Tatau Ona E Taalo i “Taaloga e Lamatia ai le Ola”?

“I ASO NEI O LE TOATELE UA LĒ TAU INA MATAMATA AE UA MANANAʻO E FEOSOFI ESE MAI I VAALELE, FAASEESEE MAI I LALO O MEA MAUALULUGA E FAAAOGĀ AI MAEA, ALOVAA I AFU, MA MAULU I MEA E IAI MALIE.”​—LE NUSIPEPA WILLOW GLEN RESIDENT.

O LENEI faamatalaga ua faamatala ai le faatupulaʻia o nei ituaiga o taaloga. O le faatupulaʻia o le fiafia o tagata i mea e pei o le feosofi ese mai i vaalele, aʻe i mauga aisa, lele mai i se mea e pei o se parasuti, ma le puna mai i se nofoaga maualuga, * ua faaalia ai le fiafia o le lalolagi e faia mea e lamatia ai. O laupapa faasee i le aisa, o uila vilivae, o laupapa ma seevae e iai paʻu, ua faaaogā foʻi e tagata e luʻia ai i latou e faia mea faigatā e pei o le faasee i mauga tū, o aʻega e sili ona maualuluga, ma mamao le mea e oso i ai. E pei ona taʻua i le mekasini o le Time, o le faatupulaʻia o le fiafia i “taaloga mataʻutia,” o taaloga ia e lamatia ai le ola, ua iloa ai le naunau o le faitau miliona o tagata e faaaogā o latou “tomai ma le uiga lē fefe e faia ai mea mataʻutia, lea ua uunaʻia ai tagata e taaalo i faaiʻuga o vaiaso ma tagata e taaalo faapolofesa e faia mea e sili atu i mea e latou te mafaia.”

Peitaʻi, o le faatupulaʻia o le taatele o nei taaloga ua tele ai foʻi aafiaga lē lelei. Ua toʻatele tagata ua faamanuʻalia ona o le taaalo i nei taaloga mataʻutia. I le Iunaite Setete i le 1997, na faaopoopoina ai fuainumera o tagata e manunu‘a ma auina atu i le falemaʻi, e 33 pasene ua siitia ai le numera o tagata e manunu‘a i laupapa faasee e iai paʻu, 31 pasene o tagata e manunu‘a i laupapa faasee i le aisa, ma le 20 pasene o tagata aʻe mauga. Ae o isi taaloga ua sili atu ona mataʻutia iʻuga ua oo i ai, ona ua faatupulaʻia i latou ua maliliu ona o nei taaloga mataʻutia. Ua nofouta i latou e lagolagoina nei taaloga i le mataʻutia o nei tulaga. Ua faapea mai se tasi o fafine e auai i faaseega aisa mataʻutia: “Ou te mafaufau e iai lava le taimi e oti ai.” Ae ua faapea mai se alii faasee aisa polofesa, “pe a e lē lavea, e lē o lava au taumafaiga i taaloga.”

Pe a fua i nei mea ua tutupu, o le ā le vaaiga a se Kerisiano i le faia o nei gaoioiga? E faapefea ona fesoasoani le Tusi Paia iā i tatou pe a filifili pe e ao ona auai i nei taaloga mataʻutia? O le iloiloina o le silafaga a le Atua e faatatau i le tāua o le ola o le a fesoasoani e taliina ai na fesili.

Silafaga a le Atua i le Ola

Ua taʻu mai e le Tusi Paia o Ieova o “le puna o le ola.” (Salamo 36:9) E ese mai i le foafoaina o le tagata, ae ua ia tausia lelei i tatou e ala i le foaʻi mai o mea manaʻomia e olioli ai i le olaga. (Salamo 139:14; Galuega 14:16, 17; 17:24-​28) O lea, e talafeagai ona faapea atu e faatalitalia e Ieova i tatou e tausia mea ua ia foaʻi mai iā i tatou. E fesoasoani tulafono ma taʻiala na avatu i le nuu o Isaraelu e tatou te talisapaia ai lenā manatu.

Na faatalitalia i le Tulafono a Mose tagata uma ina ia puipuia ola o isi. Pe a lē faia faapea, e mafai ona nofosala i le toto le tagata sa mafai ona taofia le tupu o se mea. O se faaaʻoaʻoga, sa faatonuina le tagata e ana le fale ina ia faia se puipui e siʻo ai le taualuga o lona fale fou. Pe a lē faia faapea, e nofosala o ia i le toto pe a paʻū mai se tasi i le taualuga o lona fale ma oti ai. (Teuteronome 22:8) Pe a faafuaseʻi ona sua e se povi poʻa se tagata ma oti ai, e lē tuuaʻia le tagata e ana le povi. Ae pe afai e iloa se povi poʻa o lana masani o le taufesua, ma ua lapataʻia le tagata e ana ae e lē o leoleoina lelei lana manu, e nofosala o ia i le toto ma e mafai ona fasiotia o ia pe afai e sua e le povi se tagata ma oti ai. (Esoto 21:28, 29) Talu ai e tautele iā Ieova le ola, e faaalia la i lana Tulafono le matuā tāua o le faatumauina ma le puipuia o le ola.

E iloa e auauna faamaoni a Ieova, o nei taʻiala e aofia ai foʻi le faia o gaoioiga e lamatia ai le ola. I se tasi o tala o le Tusi Paia, na faailoa mai ai e Tavita lona ‘fia inu i se vai mai i le vaieli o Peteleema.’ O le taimi lea o loo pulea Ierusalema e Filisitia. Ina ua faalogo fitafita e toʻatolu i le manaʻo o Tavita, ona latou ō atu faamalosi ai lea i le togālauapi a Filisitia, ua latou asu mai le vai mai i le vaieli o Peteleema ma avatu iā Tavita. O le ā le auala na tali atu ai Tavita? E na te leʻi inuina le vai ae na ia sasaaina i le eleele ma faapea mai: “Lo‘u Atua e, ia mamao mai iā te a‘u ona faia o lenei mea! Po ou te inu ea i le toto o nei tagata na lamatia o latou ola? Auā na lamatia o latou ola e aumai ai.” (1 Nofoaiga a Tupu 11:17-​19) Sa mamao mai i le manatu o Tavita le faia e se tagata o se mea e lamatia ai ina ia faamalie ai lona manaʻo.

E faapena le auala na tali atu ai Iesu ina ua faaosoosoina o ia e le Tiapolo e oso ese mai i le pā o le malumalu ina ia iloa ai pe e mafai ona puipuia o ia e agelu. Na tali atu Iesu: “Aua e te faia se mea e tofotofo ai iā Ieova lou Atua.” (Mataio 4:​5-7) Na iloa e Tavita ma Iesu le sesē i le silafaga a le Atua o le faia o mea e lamatia ai le ola.

E tusa ai ma nei faaaʻoaʻoga, atonu e tatou te taumānatu, ‘E faapefea ona iloa se taaloga mataʻutia ma lamatia ai? Talu ai e oo lava i se taaloga e lē mataʻutia, ae e mafai ona faatino i se tulaga e lamatia ai, e faapefea la ona tatou iloa le mea e tatau ona gata mai ai?

Pe e Iai se Aogā o le Faia o le Mea e Lamatia Ai?

E mafai ona maua le tali pe a faia se iloiloga faamaoni o so o se gaoioiga o loo tatou mafaufau i ai. O se faaaʻoaʻoga, e tatou te ono fesili ifo, ‘O le ā le tele o le taimi e tulaʻi mai ai se faalavelave i lenei taaloga? Pe na faia ni aʻu toleniga ma po o iai mea taalo e puipuia ai mai i se manu‘aga? O le ā e iʻu i ai pe a ou paʻū pe sesē le taimi e oso ai, po o le faalētonu foʻi o mea e faaaogā? Po o le a iʻu atu ai i ni manuʻa mitimiti, po o le oo ai foʻi i ni manu‘aga tugā po o le oti foʻi?’

O le faia o mea e lamatia ai i taimi o evaevaga e mafai ona aafia ai le faiā tautele a se Kerisiano ma Ieova, faapea le avanoa e maua ai faaeaga faapitoa i le faapotopotoga. (1 Timoteo 3:​2, 8-​10; 4:​12; Tito 2:​6-8) E manino mai, e tusa pe e auai i evaevaga faasamasamanoa, e tatau ona iai i se Kerisiano le silafaga a Lē na foafoaina mea e faatatau i le tāua o le ola.

[Faaopoopoga i lalo]