Maseli 11:1-31

  • Tei te feia aau faahaihai te paari (2)

  • E roohia te taata faatura ore i te Atua i te ati (9)

  • ‘Mea rahi anaˈe te taata aˈo, e manuïa ïa te ohipa’ (14)

  • E rahi te faufaa a te taata horoa (25)

  • E hiˈa te taata e tiaturi ra i ta ˈna mau taoˈa (28)

11  Mea hae na Iehova te mau faito tano ore,Mea au râ na ˈna te ofai faito tia.*+   Ua tae anaˈe mai te teoteo, o te haama te na muri mai,+Area te paari, tei te feia aau faahaihai ïa.+   Te hapa ore o te feia afaro, tera te aratai ia ratou,+E mou râ te feia haavarevare i ta ratou mau raveraa piˈo.+   Aita e apî to te faufaa i te mahana o te riri rahi,+Area te parau-tia, tera te faaora mai i te pohe.+   Na te parau-tia a te taata hapa ore e faatitiaifaro i to ˈna eˈa,Area te taata ino ra, e hiˈa ïa no to ˈna iho ino.+   Na te parau-tia a te feia afaro e faaora ia ratou,+Area te feia haavarevare, e noaahia ïa i to ratou iho mau hinaaro.+   Ia pohe te hoê taata ino, e mou ta ˈna i tiaturi na.E ta ˈna e tiai ra i to ˈna iho puai, e mou atoa.+   E faaorahia te taata parau-tia i te ahoaho,E na te taata ino e mono ia ˈna.+   No te vaha o te taata faatura ore i te Atua* e roohia ˈi to ˈna taata tupu i te ati,Maoti râ te ite e faaorahia ˈi te feia parau-tia.+ 10  E oaoa te hoê oire i te mau ohipa maitatai a te feia parau-tia,E ia mou te feia ino, e umere te faaroohia.+ 11  E faateiteihia te hoê oire maoti te haamaitairaa a te feia afaro,+Area te vaha o te feia ino, e vavahi ïa i te reira.+ 12  Te taata atoa o te ere ra i te haroˈaroˈa,* e vahavaha ïa i to ratou taata tupu,Area te taata e haroˈaroˈa mau to ˈna, e mamû noa ïa.+ 13  E puhara te pari haavare i te mau parau huna,+Area te taata e nehenehe e tiaturihia,* e tapea noa ïa i te parau.* 14  Aita anaˈe e aravihi ia aratai,* e faaruru te nunaa,Mea rahi anaˈe râ te taata aˈo, e manuïa ïa te ohipa.*+ 15  Te taata o te farii e aufau i te tarahu a te tahi atu taata aita oia i matau, mea papu e fifihia oia.+Area te taata o te ore e farii* e horoa i to ˈna rima ei tapao e aufau oia i te tarahu, eita ïa e fifihia. 16  E noaa i te vahine aau maitai* te hanahana,+Area te tane aroha ore, e haru ïa i te mau taoˈa rahi. 17  E faatae mai te hoê taata aau maitai* i te maitai i nia ia ˈna iho,*+E faatae mai râ te hoê taata ino i te fifi* i nia ia ˈna iho.+ 18  E moni ohipa haavarevare te noaa i te taata ino,+E haamaitairaa mau râ ta te taata e ueue ma te parau-tia.+ 19  Te taata e tia papu ra no te parau-tia, o te ora te noaa ia ˈna,+Te taata râ e aˈuaˈu i te ino, o te pohe te noaa ia ˈna. 20  Mea hae na Iehova te feia aau piˈo,+Mea au râ na ˈna te feia haerea hapa ore.+ 21  Ia papu ia oe teie:* E faautuahia iho â te hoê taata ino,+E ora mai râ te mau tamarii a te taata parau-tia. 22  Mai te tahi tapea auro i te ihu o te hoê puaaTe hoê vahine nehenehe o te haapae i te haroˈaroˈa. 23  O te maitai te hopea o te hinaaro o te taata parau-tia,+O te riri rahi râ te hopea o ta te taata ino e tiaturi ra. 24  E horoa rahi* te tahi e e rahi mai ta ˈna i te hopea.+E tapea te taata pipiri i te mea e tia ia ˈna ia horoa, e vevehia râ oia.+ 25  E rahi te faufaa a* te taata horoa,+E te taata atoa e horoa i te pape na vetahi ê,* e horoa-atoa-hia mai ta ˈna pape.+ 26  E faainohia te taata e haapue i te huero maa,E haamaitaihia râ te taata e hoo atu i te reira. 27  E farii-maitai-hia te taata e imi maite i te ravea e hamani maitai,+Te taata râ e imi i te ravea e hamani ino, tera mau â ta ˈna e faaruru.+ 28  E hiˈa te taata e tiaturi ra i ta ˈna mau taoˈa,+E ruperupe râ te taata parau-tia mai te rauere.+ 29  Te taata atoa e faatae mai i te fifi* i nia i to ratou utuafare, o te mataˈi te noaa ia ratou,+E e tavini te maamaa i te taata aau paari. 30  E tumu raau o te ora te hotu a te taata parau-tia,+E e feruriraa paari to te taata e faarave ia vetahi ê* i te maitai.+ 31  Mai te peu e noaa i te taata parau-tia te au ia ˈna i nia i te fenua,Hau atu â ïa te taata ino e te taata rave hara!+

Nota i raro i te api

Aore ra “te ofai faito taatoa.”
Aore ra “te apotata.”
Heb: “aau.”
Heb: “feruriraa haapao maitai.”
Heb: “huna i te tahi ohipa i tupu.”
Aore ra “aratairaa paari.”
Aore ra “e ora ïa.”
Heb: “mea hae na ˈna.”
Aore ra “vahine maitai.”
Aore ra “e here taiva ore to ˈna.”
Hebera nephe. Hiˈo i te titionare.
Aore ra “haama.”
Heb: “E rima e tapea ra i te rima.”
Heb: “haapurara.”
Heb: “E haaporiahia.”
Heb: “e pîpî rahi ia vetahi ê i te pape.”
Aore ra “haama.”
Hebera nephe. Hiˈo i te titionare.