Maseli 13:1-25

  • E feruriraa paari to tei imi i te aˈoraa (10)

  • E maˈihia te aau ia maoro tei tiaihia ra (12)

  • E rapaauraa te taata haapao maitai tei tonohia (17)

  • E paari te taata o te haere e te feia paari (20)

  • E tapao no te here te aˈo (24)

13  E farii te hoê tamaiti paari i te aˈo a to ˈna metua tane,+Eita râ te taata faaooo e faaroo ia tamaˈihia* oia.+   I ta ˈna mau parau* e amu ai te hoê taata i te maitai,+Te hinaaro* râ o te taata haavarevare, o te haavîraa uˈana ïa.   Te taata e tiai i to ˈna vaha,* e paruru ïa i to ˈna ora,+E ati râ te taata e hamǎmǎ i to ˈna utu.+   Mea nounou roa te taata faatau, aita hoê aˈe râ ta ˈna,*+E haamâha-roa-hia* râ te mau hinaaro* o te taata itoito.+   Mea hae na te taata parau-tia te haavare,+E haama e e faahaamaraa to muri i te ohipa a te taata ino.   E paruru te parau-tia i te taata aita ta ˈna e hapa,+E hiˈa râ te taata rave hara i te ino.   Te vai ra o te faataata moni ia ˈna, aita hoê aˈe râ ta ˈna.+Te vai ra o te faataata veve ia ˈna, e faufaa rahi râ ta ˈna.   E hoo te taoˈa rahi a te hoê taata no to ˈna ora,+Eita râ te taata veve e haamǎtaˈu-noa-hia aˈe.*+   Mea anaana* te maramarama o te taata parau-tia,+E tinaihia râ te mori a te feia ino.+ 10  E mârôraa anaˈe te hopea o te teoteo,+Tei te feia râ e imi i te aˈoraa* te paari.+ 11  E tahe te faufaa tei noaa-oioi-hia,*+E rahi râ te faufaa a te taata te haaputu riirii mai i te reira.* 12  E maˈihia te aau ia maoro tei tiaihia* ra,+Ia tupu râ te mea e hinaarohia ra, e tumu raau ïa o te ora.+ 13  E faaruru te taata atoa e vahavaha i te aratairaa* i te utua,+E haamaitaihia râ tei faatura i te faaueraa.+ 14  E puna ora te haapiiraa* a te taata feruriraa paari+No te faaatea ê mai i te mau marei o te pohe. 15  E noaa te farii maitai i te feruriraa haroˈaroˈa rahi,Mea apoopoo râ te eˈa o te taata haavarevare. 16  E ohipa te taata feruriraa haroˈaroˈa ma te ite,+E hohora râ te maamaa i to ˈna iho maamaa.+ 17  E ati te vea ino,+E rapaauraa râ te taata haapao maitai tei tonohia.+ 18  Te taata atoa e haafaufaa ore i te aˈo te roohia i te veve e te haama,E faahanahanahia râ tei farii ia faatitiaifarohia* oia.+ 19  Mea au na te hoê taata ia tupu to ˈna hinaaro,+Mea hae râ na te maamaa ia fariu ê i te ino.+ 20  Te taata e haere ra e te feia paari, e paari ïa,+Te taata râ e amuimui e te maamaa, e fifi ïa.+ 21  E na muri noa te ati i te feia rave hara,+O te faufaa rahi râ te haamaitairaa a te feia parau-tia.+ 22  E faufaa ta te taata maitai e tutuu na ta ˈna mau mootua,E haaputuhia râ te faufaa a te taata rave hara na te taata parau-tia.+ 23  Mea rahi te maa ta te fenua faaapuhia o te taata veve e faatupu,E nehenehe râ te reira* e moˈe i te haavaraa tano ore. 24  Te taata e vaiiho noa i ta ˈna raau,* mea hae ïa na ˈna ta ˈna tamaiti,+O tei here râ ia ˈna, e aˈo maite* ïa ia ˈna.+ 25  E tamaa te taata parau-tia a paia ˈtu ai oia,+Aita râ hoê aˈe mea i roto i te opu o te taata ino.+

Nota i raro i te api

Aore ra “faatitiaifarohia.”
Heb: “to ˈna vaha.”
Hebera nephe. Hiˈo i te titionare.
Aore ra “e ara i ta ˈna e parau.”
Hebera nephe. Hiˈo i te titionare.
Heb: “haaporiahia.”
Hebera nephe. Hiˈo i te titionare.
Heb: “e faaroo noa ˈˈe ia tamaˈihia oia.”
Heb: “oaoa.”
Aore ra “e ani i to te tahi e te tahi manaˈo.”
Heb: “haaputu mai i te reira i te rima.”
Aore ra “te faufaa no roto i te faufaa ore.”
Aore ra “tiaturihia.”
Aore ra “parau.”
Aore ra “ture.”
Aore ra “tamaˈihia.”
Aore ra “oia.”
Aore ra “aˈo,” “utua.”
Huri-atoa-hia “oioi.”