Maseli 31:1-31

  • TE MAU PARAU A TE ARII LEMUELA (1-31)

    • O vai te ite mai i te vahine faaipoipo e huru maitatai to ˈna? (10)

    • Vahine rave ohipa (17)

    • Tei nia te hamani maitai i to ˈna arero (26)

    • E haapopou ta ˈna tane faaipoipo e ta ˈna mau tamarii ia ˈna (28)

    • E mou oioi te nehenehe e te purotu (30)

31  Te mau parau a te arii Lemuela, te poroi faufaa ta to ˈna metua vahine i horoa ˈtu no te haapii ia ˈna:+   Eaha ta ˈu e parau ia oe, e ta ˈu tamaiti?Eaha ta ˈu e parau atu, e te tamaiti o to ˈu opu?Eaha ta ˈu e parau atu, e te tamaiti o ta ˈu mau euhe?+   Eiaha e horoa i to oe itoito no te mau vahine,+Eiaha e pee i te haerea e mou ai te mau arii.+   E ere na te mau arii, e Lemuela,E ere na te mau arii e inu i te uaina,E ere atoa na te mau faatere e parau: “Teihea ta matou inu?”+   Ia inu hoi ratou, e moˈe ia ratou te tureE e faaere ratou i te feia riirii i to ratou mau tiaraa.   A horoa i te ava na te feia e fatata ra i te pohe+E te uaina na te feia i roto i te ahoaho rahi.*+   Ia inu ratou e ia haamoˈe i to ratou veve.Ia ore ratou e haamanaˈo faahou i to ratou ati.   A paraparau no te paturu i te vava.A paruru i te mau tiaraa o te feia atoa e fatata ra i te pohe.+   A paraparau e a haava ma te parau-tia.A paruru i te mau tiaraa o te feia riirii e te feia veve.*+ א [Alepha] 10  O vai te ite mai i te hoê vahine faaipoipo e huru maitatai to ˈna?*+ Mea rahi aˈe to ˈna faufaa i to te toˈa.* ב [Beta] 11  E tiaturi ta ˈna tane faaipoipo ia ˈna ma to ˈna aau atoa,E aita oia e ere ra i te tahi mea faufaa. ג [Gimela] 12  E haamauruuru ta ˈna vahine faaipoipo ia ˈna i te maitai, eiaha i te ino,Pauroa te mahana o to ˈna oraraa. ד [Daleta] 13  E noaa mai ia ˈna te huruhuru mamoe e te lino.Mea au na ˈna e rave i te ohipa e to ˈna rima.+ ה [He] 14  E au oia i te mau pahi a te taata tapihoo,+E faahaere mai oia i ta ˈna maa na te mau fenua atea mai. ו [Vau] 15  E tia atoa mai oia te po noa ra,E horoa oia na to ˈna utuafare i te maaE na ta ˈna mau tavini vahine i ta ratou tuhaa.+ ז [Zaina] 16  Tei nia to ˈna feruriraa i te tahi fenua e e hoo mai oia i te reira,E tanu oia i te vine maoti ta ˈna iho rohiraa.* ח [Heta] 17  E faaineine oia ia ˈna no te rohi,*+E e faaetaeta oia i to ˈna rima. ט [Teta] 18  E ite oia e mea hoona ta ˈna imiraa.Eita ta ˈna mori e pohe i te po. י [Ioda] 19  E haru to ˈna rima i te pheleke,E e rave mai to ˈna rima i te kisura.*+ כ [Kapha] 20  E toro oia i to ˈna apu rima i te taata riirii,E e hohora oia i to ˈna rima i mua i te taata veve.+ ל [Lameda] 21  Eita oia e haapeapea no to ˈna utuafare no te hiona,E ahu mahanahana* hoi to nia iho i to ˈna utuafare taatoa. מ [Mema] 22  Na ˈna iho e hamani i to ˈna ahu taoto. E lino e e huruhuru mamoe vareau to ˈna ahu. נ [Nuna] 23  Mea matau-maitai-hia ta ˈna tane faaipoipo i te mau uputa o te oire,+I reira oia e parahi ai i rotopu i te mau matahiapo o te fenua. ס [Sameka] 24  E hamani e e hoo atu oia i te ahu lino*E e hoo atu oia i te hatua i te feia tapihoo. ע [Oina] 25  Ua ahuhia oia i te puai e te unauna,E te hiˈo ra oia i te ananahi ma te tiaturi.* פ [Pe] 26  E parau to ˈna vaha i te paari.+Tei nia iho te ture o te hamani maitai* i to ˈna arero. צ [Sade] 27  E haapao oia ia rave-maitai-hia te ohipa i te fare,E eita oia e amu i te maa o te faatau.+ ק [Kopha] 28  E tia mai ta ˈna mau tamarii e e haapopou ia ˈna.E tia mai ta ˈna tane faaipoipo e e haapopou ia ˈna. ר [Resa] 29  Mea rahi te vahine e huru maitatai to ratou,*Area oe, ua hau aˈe ïa ia ratou pauroa. ש [Sina] 30  Mea haavarevare â te nehenehe, e e mou oioi* â te purotu,+Area te vahine e mǎtaˈu ra ia Iehova, e haapopouhia ïa.+ ת [Tau] 31  A haamauruuru ia ˈna no ta ˈna e rave ra,*+E ia haapopouhia oia no ta ˈna mau ohipa i te mau uputa o te oire.+

Nota i raro i te api

Aore ra “feia aau ahoaho.”
Aore ra “A paturu i te feia riirii e te feia veve ia haavahia ratou.”
Aore ra “vahine maitai roa.”
Hiˈo i te titionare.
Aore ra “moni i noaa mai.” Heb: “hotu a to ˈna rima.”
Heb: “E hatua oia i to ˈna tauupu i te puai.”
E raau te pheleke e te kisura i faaohipahia na no te hamani aore ra no te potaro i te taura no te ahu.
Heb: “E piti ahu.”
Aore ra “piripou poto.”
Aore ra “e ata oia i te mahana a muri aˈe.”
Aore ra “te haapiiraa î i te here,” “te ture o te here taiva ore.”
Aore ra “vahine maitai roa.”
Aore ra “mea faufaa ore.”
Heb: “A horoa na ˈna i te tahi tuhaa o te hotu a to ˈna rima.”