Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE FEIA APÎ

E nafea ia moˈemoˈe oe?

E nafea ia moˈemoˈe oe?

TE FIFI

“E piti hoa to ˈu te farerei pinepine e te ore e haapao mai ia ˈu. Faarooroo noa vau no nia i ta raua mau taime faaanaanataeraa. I te tahi mahana, ua niuniu atu vau e tei te fare raua toopiti. E taata ê tei pahono mai e ua faaroo vau ia raua ia paraparau e ia ata. O raua anaˈe te arearea ra, o vau râ, ua moˈemoˈe atu â ïa!”—Maria. a

Ua tuuhia anei oe i te hiti e moˈemoˈe atura oe? Mai te peu e, e nehenehe ta te Bibilia aˈoraa e tauturu atu. Na mua râ, e hiˈopoa anaˈe eaha te tia ia ite no nia i tera huru.

TE TIA IA ITE

E moˈemoˈe paatoa tatou i te tahi taime. Oia atoa te feia mea rahi te haaati ra ia ratou. E pinepine, noa ˈtu mea rahi te feia e haaati ra ia ˈna, e nehenehe hoê e moˈemoˈe no te huru o to ˈna mau taairaa e vetahi ê. Mea rahi paha te feia ta ˈna i matau, aita râ to ˈna e hoa mau e e moˈemoˈe oia.

E nehenehe to ea e ino ia moˈemoˈe noa oe. I muri aˈe 148 hiˈopoaraa, ua manaˈo te feia îite, aita anaˈe to te taata hoa piri, e nehenehe oia e pohe oioi. Mea maˈimaˈi aˈe te taata moˈemoˈe i te taata e amu rahi i te maa. Hoê â tupuraa to ˈna i to te feia e puhipuhi 15 avaava i te mahana.

E rave oioi i te faaotiraa no te moˈemoˈe. E nehenehe te reira e turai ia faariro i te taata na mua mai ei hoa. Ua parau te taurearea ra o Alan: “Ua moˈemoˈe anaˈe oe, e imi oe i te ravea ia tâuˈahia oe. E haamata oe i te manaˈo, ‘Mea au aˈe hoê hoa i te ore roa.’ E nehenehe râ oe e fifihia i muri aˈe.”

Eita te mau ravea apî e faaore i te moˈemoˈe. Te na ô ra te taurearea Natalie: “Noa ˈtu hanere taata ta ˈu i papai maoti te vini aore ra Internet, e moˈemoˈe noa vau.” Tera atoa te manaˈo o Tyler, ua na ô oia: “A hapono ai i te poroi, e au te amuamu ra oe. Ia farerei tia roa ˈtu râ oe i te taata, e au te tamaa ra oe. Mea au ia amuamu, e mâha aˈe râ to poia ia tamaa oe!”

TA OE E NEHENEHE E RAVE

A faaite i te manaˈo maitai. A feruri na i to muri nei tupuraa. A haere ai i nia i te Internet, e ite oe te mau hohoˈa o to mau hoa i te tahi farereiraa aita oe i titau-manihini-hia. I tera taime, e nehenehe oe e parau ua tuuhia oe i te hiti aore ra e faaite i te manaˈo maitai. I te mea aita oe i ite i te taatoaraa o te tupuraa, eiaha e manaˈo ino. Mea maitai aˈe ia feruri te vai ra te tahi tumu ê i ore ai ratou i ani mai ia oe. E pinepine, no to huru feruriraa oe e moˈemoˈe ai, e ere râ no te tahi tupuraa.—Aratairaa Bibilia: Maseli 15:15.

Eiaha ia faarahi roa ino. No te moˈemoˈe, e manaˈo paha oe mai teie, ‘Eita iho â vau e titau-manihini-hia’ aore ra ‘E ape noa te taata ia ˈu.’ No tera mau manaˈo iino, e moˈemoˈe atu â oe. No oe, ua tuuhia oe i te hiti, e faataa ê mai oe ia vetahi ê a moˈemoˈe atu ai. Mai tera noa oe i te mau taime atoa.—Aratairaa Bibilia: Maseli 18:1.

A maiti i te feia paari aˈe ei hoa. Te faatia ra te Bibilia, e taurearea Davida a riro ai ei hoa no Ionatana. E 30 matahiti e faataa ê ra ia raua. Noa ˈtu râ, ua riro raua ei hoa piri mau. (Samuela 1, 18:1) E nehenehe atoa oe e maiti i te taata paari aˈe ei hoa. Te na ô ra Kiara, 21 matahiti: “Aita i maoro aˈenei, ua ite au i te maitai ia maiti i te hoa paari aˈe ia ˈu. Te vai ra vetahi hoa ahuru matahiti hau to ratou ia ˈu, auê au i te faahiahia i to ratou feruriraa paari e te papu.”—Aratairaa Bibilia: Ioba 12:12.

A haafaufaa i te mau maitai ia faaea oe anaˈe. E moˈemoˈe vetahi i te taime iho â a faaea ˈi ratou anaˈe. Eiaha râ oe ia riro mai tera. A hiˈo na ia Iesu. Noa ˈtu mea rahi to ˈna mau hoa piri, mea au atoa na ˈna ia faaea o ˈna anaˈe. (Mataio 14:23; Mareko 1:35) A pee i to ˈna hiˈoraa. A faaea ˈi oe anaˈe, a haafaufaa i tera taime no te feruri i te mau maitai ta oe e fanaˈo ra. E turai te reira ia vetahi ê ia hinaaro e riro ei hoa no oe.—Maseli 13:20.

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.