Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Paruruhia i roto i te mǎrǔ o te mouˈa

Paruruhia i roto i te mǎrǔ o te mouˈa

A TATARA ˈI te vahine i to ˈna uputa fare i te aahiata, e puohu to mua ˈtu. Ua rave o ˈna i te reira e ua hiˈo e ati aˈe ia ˈna . . . aita e taata na te aroâ. Ua vaiihohia mai paha te reira i te po ra. A iriti rii ai i te puohu, hoˈi oioi atura o ˈna i roto i te fare e tapiri atura i te opani. E papai Bibilia opanihia to roto! Rave maira oia i te reira, tuu maira i nia i to ˈna ouma e pure atura ia Iehova i roto i to ˈna aau no te haamauruuru atu no teie maa pae varua faufaa mau.

Teie te mau huru tupuraa i itehia i Heremani i te mau matahiti 1930. A faatere ai te mau Nazis i 1933, ua opanihia te ohipa a te mau Ite no Iehova na te rahiraa o te tuhaa fenua i Heremani. Te na ô ra Richard Rudolph, * 100 tiahapa matahiti to ˈna i teie nei: “Ua papu ia matou e eita tera ture taata e nehenehe e tapea ia matou ia ore ia faaite ia Iehova e i to ˈna iˈoa. Mea faufaa roa te papai Bibilia no ta matou iho haapiiraa e no te taviniraa. No te opaniraa râ, aita matou i fanaˈo ohie faahou i te reira. Ua uiui matou e nafea te ohipa e tamau noa ˈi.” Taa oioi aˈera ia Richard e e nehenehe ta ˈna e tauturu ia fanaˈo faahou i te mau papai Bibilia ma te hoê ravea manaˈo-ore-hia. Na roto ïa i te mǎrǔ o te mouˈa.—Tav. 9:36.

OHIPA OPERERAA HUNA

Ia haere oe i uta ˈtu i te anavai Elbe (aore ra Labe), e tapae oe i te anairaa mouˈa parauhia Monts des Géants (Krkonoše). O te otia ïa e faataa ê ra i te Repupirita Tchèque e Poronia. Noa ˈtu e 1 600 metera noa te teitei o teie mau mouˈa, mea rahi te hiona i nia iho. E toru metera hiona te tapoˈi i te mau tupuai mouˈa e ono avaˈe i te maoro. E tauiui noa te huru o te reva i ǒ e e nehenehe te feia o te ore e tâuˈa i te reira e mau i roto i te rupehu meumeu o te haaati taue i te tupuai mouˈa.

I te roaraa o te mau matahiti, ua riro teie mau mouˈa ei otia i rotopu i te mau mataeinaa, faatereraa e fenua. Mea fifi no te mau mutoi ia haapao i tera mau tuhaa fenua heehee. No reira mea rahi ai te taata na mua ˈˈe tei haere na nia i tera mau mouˈa no te faaô huna mai i te tahi mau mea. I te mau matahiti 1930, a faataa ê ai tera mau mouˈa i te Tekolovakia e Heremani, ua haamata te mau Ite itoito i te haere na tera mau eˈa tei ore i faaohipa-faahou-hia. No te aha? No te tii i te papai Bibilia faufaa i te vahi e faatiahia ˈi te reira. O Richard hoê o ratou i to ˈna apîraa.

Taeae e tuahine tei au i te taata hahaere e ta ratou pute papai e haere ra i Heremani na nia i te mouˈa

HAERERAA ATÂTA NA TE MOUˈA

Te haamanaˈo ra Richard e i te mau hopea hebedoma, e hitu aore ra e vau ratou taeae apî te haere i nia i te mau mouˈa. E oomo ratou i te ahu e tano no teie tere. Mai Heremani atu, e toru hora e na nia ˈi ratou i te mau mouˈa e tae atu ai i Špindlerův Mlýn. E mataeinaa teie i Tekolovakia 16,5 kilometera i te atea ia Heremani. Mea rahi to Heremani e faaea ra i reira, tae noa ˈtu te hoê taata faaamu animara, o tei farii i te tauturu i te mau taeae. Na nia i te hoê pereoo hutihia e te puaahorofenua uta ratere, e haere oia i te hoê oire tapiri e tii i te mau afata papai i tae mai na Prague mai na nia i te pereoo auahi. E huna oia i te reira i ta ˈna fare faaamuraa animara, a tiai noa ˈtu ai i te feia e afai i te mau papai i Heremani.

Te faatia râ Richard e ia tae ratou i taua fare faaamuraa animara ra, e faaî ratou i ta ratou mau pute amohia i nia i te tua. Teie mau pute, no te amo ïa i te mau mea teiaha, e 50 kilo ta te taeae taitahi. Ia ore ratou e noaa, e faarue ratou i te toparaa mahana ia tae ratou i ǒ ratou hou te hitiraa mahana, te poiri noa ra ïa. Te faataa ra Ernst Wiesner, tiaau haaati i Heremani i tera mau matahiti, i ta te mau taeae e rave no te paruru ia ratou. E piti taeae te haere na mua e ia farerei noa ˈtu raua i te tahi taata, e patapata raua i te mori pata. No te faaara ïa i te mau taeae e amo ra i ta ratou mau pute teiaha 100 metera i muri ia tapuni i roto i te aihere. E tiai ratou ia hoˈi mai na taeae o te faahiti mai i te taˈo o ratou anaˈe tei ite e o te taui i te mau hebedoma atoa. Teie râ, e ere o te mutoi Heremani ahu ninamu anaˈe te fifi.

Te haamanaˈo ra Richard e i te hoê po, ua haere oia i Tekolovakia i muri aˈe roa i to ˈna mau taeae. Ua maoro hoi oia no ta ˈna ohipa. I roto i te poiri e te rupehu, mea haere ruru noa oia no te ûa toetoe. Moe atura oia i roto i te uru paina nainai e rave rahi hora. Mea rahi te ratere na te mouˈa tei pohe mai tera. I te aahiata noa to ˈna farereiraa i to ˈna mau taeae e hoˈi maira.

E toru aˈe matahiti i te maoro to teie pǔpǔ iti taeae itoito haereraa na te mau mouˈa i te mau hebedoma atoa. I te tau toetoe, e taˈitaˈi ratou i ta ratou mau papai Bibilia faufaa roa ma te faahee na nia i te hiona. I te tahi taime, e ao ia haere e 20 taeae i te tahi pae mai o te otia fenua na nia i te mau eˈa faaohipahia e te feia hahaere na te mouˈa. E apee atoa mai te tahi mau tuahine ia hiˈohia mai ratou mai te mau ratere noa. E haere vetahi o ratou na mua e a ite ai i te tahi fifi atâta, e taora ratou i to ratou taupoo i nia.

Tere atâta no te hiona i nia i te tupuai mouˈa

Eaha te tupu ia hoˈi mai te mau taeae na to ratou mau tere i te po taatoa? E faanahoraa tei ravehia ia opere-oioi-hia te mau papai. E puohuhia te reira mai te huru ra e e puˈa, a afaihia ˈtu ai i te tapearaa pereoo auahi i Hirschberg ia reva ˈtu i te mau tuhaa fenua e rave rahi i Heremani. I reira te tahi mau taeae e tuahine e opere atu ai ma te haapao maitai na to ratou mau hoa Kerisetiano mai tei faatiahia i te omuaraa. Ia ite-noa-hia ˈtu teie huru opereraa, ua ati ïa. O te ohipa ïa i tupu i te hoê mahana.

I 1936, ua itehia te hoê vahi haapueraa papai i pihai mai ia Berlin. I roto i te mau mea i itehia, te vai ra e toru puohu haponohia mai Hirschberg mai e te tahi taata aita i itehia o vai. Ma te hiˈopoa i te huru papairaa, ite aˈera te mutoi hoê o te mau taeae e haru atura ia ˈna. Aita i maoro, e piti atu â tei haruhia, o Richard Rudolph hoê. Aita râ teie mau taeae i faahiti i to ratou mau hoa, o tei tamau â no te hoê taime i to ratou mau tere o te fifi noa ˈtura.

HAAPIIRAA NO TATOU

Ua fanaˈo te mau Ite no Iehova Heremani e rave rahi papai Bibilia tei afaihia mai na nia te Monts des Géants. E ere râ tera anaˈe te eˈa tei faaohipahia. Tae roa ˈtu i 1939, a haru ai te mau nuu Heremani i te fenua Tekolovakia, te vai ra te mau eˈa mai tera te huru na te otia o taua fenua ra. I Farani, Pays-Bas e Helevetia, tapiri mai ia Heremani, ua afai te mau Ite no Iehova i na pae e piti i te maa varua na to ratou mau taeae e tuahine e hamani-ino-hia ra noa ˈtu e mea atâta.

I teie mahana, ua rau te papai Bibilia ta te rahiraa o tatou e fanaˈo nei. E rave mai paha oe i te hoê papai apî i te Piha a te Basileia aore ra i nia i te reni Internet jw.org. Mea maitai ia feruri oe i tei ravehia e fanaˈo ai oe i te reira. Aita paha te mau taeae i na nia mai i te mouˈa hiona i te tuiraa po. Mea rahi râ te taeae e tuahine tei rohi ma te pipiri ore ia fanaˈo oe i teie mau papai Bibilia.

^ Ua tavini oia i roto i te amuiraa no Hirschberg i Silésie. O Jelenia Góra i teie nei te oire no Hirschberg, i Poronia Apatoa tooa o te râ.