Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eita iho â te huru faatereraa a Satani e manuïa

Eita iho â te huru faatereraa a Satani e manuïa

Eita iho â te huru faatereraa a Satani e manuïa

“Aita . . . o te paieti ore e maitai.”—KOH. 8:13.

1. No te aha e parau apî faaitoito ai ia haavahia te feia ino?

 E HAAVAHIA mau â te feia ino. E faautuahia ratou no ta ratou i rave. (Mas. 5:22; Koh. 8:12, 13) E parau apî faaitoito teie no te feia iho â râ mea au na ratou te parau-tia e tei rave-ino-hia ma te tano ore. Te varua ino rahi e haavahia, o te metua ïa o te ino, Satani te Diabolo.—Ioa. 8:44.

2. No te aha i hinaarohia ˈi te taime no te faaafaro i te mârôraa i tupu i Edene?

2 I Edene, ua turai Satani, tei riro roa i te teoteo, i to tatou na metua matamua ia patoi i ta Iehova huru faatereraa. Ua apiti atura raua ia Satani i roto i te mârôraa i te mana faatere tia mau o Iehova e ua hara ˈtura raua i to ˈNa aro. (Roma 5:12-14) Ua ite iho â Iehova eaha te faahopearaa o to ratou haerea faatura ore e te orure hau. Teie râ, e mea tia ia ite maite te mau mea ora maramarama atoa i te reira. No reira i hinaarohia ˈi te taime no te faaafaro i tera mârôraa e no te haapapu maitai e ua hape roa na orure hau.

3. Eaha to tatou tiaraa i mua i te mau faatereraa a te taata?

3 No te mea ua patoi te taata i ta Iehova aratairaa, ua haamau ïa ratou i ta ratou iho huru faatereraa. I to te aposetolo Paulo papairaa i to ˈna mau hoa Kerisetiano i Roma, ua faaue oia ia ratou ia auraro i “te feia mana toroa,” oia hoi i to ˈna ra tau, te faatereraa Roma a te emepera Néron, tei faatere mai 54 e tae atu i 68. Ua parau Paulo e “te feia mana e vai nei, ua haapaohia ïa e te Atua.” (A taio i te Roma 13:1, 2.) Te auraa anei ïa e te paturu ra Paulo i te faatereraa a te taata eiaha râ ta te Atua? E ere roa ˈtu. Te parau noa ra oia e a vaiiho noa ˈi Iehova i te taata ia faatere, e titauhia ia faatura te mau Kerisetiano i “tei haapaohia e te Atua” e ia farii i taua feia faatere ra.

Te hoê haerea e ati te faahopearaa

4. No te aha te faatereraa a te taata i ore ai i manuïa?

4 Eita iho â te faatereraa taata i raro aˈe i te mana o Satani e manuïa. No te aha? Aita te reira i niuhia i nia i te paari o te Atua. To Iehova anaˈe te paari tia roa. O ˈna anaˈe ïa tei ite maitai teihea te faatereraa e manuïa. (Ier. 8:9; Roma 16:27) Ua ite noa Iehova i te huru raveraa maitai roa ˈˈe, eiaha râ te taata o te huti pinepine mai i te haapiiraa ia fifi e ia hape ratou. Te faatereraa atoa o te ore e pee i ta ˈna aratairaa, e ore iho â ïa e manuïa. No teie tumu, e no te manaˈo turai miimii o Satani, i ore ai ta ˈna huru faatereraa na roto i te taata i manuïa mai te haamataraa mai â.

5, 6. Eaha tei turai ia Satani ia patoi ia Iehova?

5 Eita te hoê taata feruriraa maitai e rave hanoa i te hoê ohipa o te ore e tupu. Ia onoono noa ˈtu râ oia, na ˈna iho â e ite i to ˈna hape. Ua haapapu pinepine te tuatapaparaa e aita e faufaa ia patoi i te Atua Poiete mana hope. (A taio i te Maseli 21:30. a) Ua faarue râ Satani, tei riro roa i te teoteo e te ahaaha, ia Iehova. Ua maiti roa ˈtura oia i te hoê haerea o te ati te faahopearaa.

6 I muri aˈe, ua itehia te huru teoteo o Satani i nia i te hoê arii Babulonia o tei parau ma te ahaaha: “E haere au i nia roa i te raˈi ra; e faateitei au i tau terono i nia ˈˈe i te mau fetia o te Atua ra; e parahi hoi au i nia i te mouˈa amuiraa ra, i te pae i apatoa ra: e aˈe â vau i nia ˈˈe i te mau ata ra; e ia faito vau i Tei Teitei.” (Isa. 14:13-15) Aita te opuaraa paari ore a taua arii ra i tupu, e ua mou te opu fetii arii Babulonia ma te haama. Ua fatata atoa Satani e ta ˈna ao i te mou roa.

No te aha te Atua i faatia ˈi i te tahi atu faatereraa?

7, 8. Eaha te tahi mau maitai i te faatiaraa Iehova i te ino no te hoê taime?

7 E ui paha vetahi no te aha Iehova i ore ai i tapea i te taata eiaha e turu ia Satani e i te tahi atu huru faatereraa o te ore hoi e manuïa. E nehenehe iho â ta ˈna e na reira, e Atua Mana hope hoi oia. (Exo. 6:3) Aita râ. No to ˈna paari, ua ite oia e e maitai to a muri aˈe ia ore oia e faaô no te hoê taime i roto i te orureraa hau a te taata. I te pae hopea, e faatiahia to Iehova mana arii î i te here e te parau-tia e e maitai te taata taiva ore i ta ˈna faaotiraa.

8 Ahani te taata i patoi i ta Satani faahemaraa e i turu iho â i te faatereraa a te Atua, aita ïa te huitaata i roto i te ati. E maitai mau â to te faaotiraa a Iehova e faatia i te taata ia faatere ia ratou iho no te hoê taime. Ua taa roa i te feia aau tia e e haerea paari ia faaroo e ia tiaturi ia ˈna. I te roaraa o te tau, ua tamata te taata e rave rau huru faatereraa, aita râ e faatereraa maitai aˈe. Ua papu atu â ïa i te mau tavini a te Atua e o ta Iehova iho â te huru faatereraa maitai roa ˈˈe. Parau mau, ua û te huitaata e te feia atoa e haamori ra i te Atua ma te taiva ore, i te ati no to Iehova faatiaraa i te faatereraa ino a Satani. Teie râ, ua maitai atoa teie mau tavini taiva ore i te reira.

Te hoê orureraa hau tei faahanahana ia Iehova

9, 10. A faataa e nafea te faatereraa a Satani e faahanahana ˈi ia Iehova.

9 I to te taata faatiaraahia ia pee ia Satani e ia faatere ia ratou iho, aita te reira i faahapa i ta Iehova huru faatereraa. Te haapapu ra te tuatapaparaa e ua tano Ieremia i te parauraa ma te faaurua e eita te taata e tia ia faatere ia ratou iho. (A taio i te Ieremia 10:23.) Hau atu â, ua riro te orureraa hau a Satani ei ravea e faaite papu atu â ˈi Iehova i to ˈNa mau huru maitatai roa. E nafea?

10 I roto i te faahopearaa ino o ta Satani faatereraa i ite-papu-hia ˈtu â ˈi te mau huru maitatai roa o Iehova. Mea na reira oia i te faateiteiraahia i te aro o te feia e here ra ia ˈna. I te tanoraa, noa ˈtu e mea huru ê rii ia parau, ua faahanahana ta Satani huru faatereraa i te Atua. Ua haapapu te reira i ta Iehova pahonoraa hau ê i te mârôraahia to ˈna mana arii. No te faataa i teie parau mau, e hiˈopoa poto mai tatou i te tahi mau huru maitatai o Iehova e mea nafea ta Satani faatereraa ino i turai ai ia Iehova ia faaite hau atu â i teie mau huru maitatai.

11. Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna here?

11 Te here. Ia au i te mau Papai, ‘e aroha te Atua.’ (Ioa. 1, 4:8) E faaiteraa i to ˈna here to te Atua poieteraa i te taata, oia atoa to tatou huru hamaniraa taa ê e te maere. Ua horoa atoa Iehova ma te here na te taata i te hoê nohoraa nehenehe ma te mau mea atoa e hinaaro-mau-hia ia oaoa ratou. (Gen. 1:29-31; 2:8, 9; Sal. 139:14-16) I to te taata râ hararaa, ua faaite Iehova i to ˈna here na roto i te mau ravea apî. E nafea? Te faahiti ra te aposetolo Ioane i ta Iesu i parau: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioa. 3:16) Aita ˈtu e faaiteraa faahiahia aˈe i te here o te Atua maori râ to ˈna tonoraa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te fenua nei no te hoo faahou mai i te feia hara, e ere anei? (Ioa. 15:13) Ua riro atoa teie haapapuraa rahi i te here, ei hiˈoraa no te taata. Ia faaite hoi ratou i te here haapae o te Atua i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa, mai ia Iesu.—Ioa. 17:25, 26.

12. Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna mana?

12 Te mana. To “te Atua Mana Hope” anaˈe te mana e poiete i te ora. (Apo. 11:17; Sal. 36:9) Ia fanauhia te hoê taata, e au oia i te hoê api parau aitâ i papaihia ˈtura i nia iho, ei auraa parau. Ia pohe oia, ua faaî oia i taua api parau ra i te mau faaotiraa, te mau haaraa, e te mau mea ta ˈna i farerei i roto i to ˈna oraraa, a riro atu ai oia ei taata otahi. To roto teie mau mea atoa i te mehara o Iehova. I te taime ta ˈna i faataa, e faahoˈi mai oia i tera iho â huru taata i te ora. (Ioa. 5:28, 29) No reira, noa ˈtu e aita te Atua i opua ia pohe te taata, ua riro râ te reira ei ravea e faaite ai oia i to ˈna mana e faahoˈi mai i te feia pohe i te ora. O Iehova mau â “te Atua Mana Hope.”

13. Mea nafea te tusia o Iesu i faaite ai i te parau-tia a Iehova?

13 Te parau-tia. Eita Iehova e haavare e eita atoa oia e haa ma te parau-tia ore. (Deut. 32:4; Tito 1:2) E tapea maite noa oia i te mau ture aveia teitei roa ˈˈe o te parau mau e te parau-tia, noa ˈtu e e au ra e e fifi oia i te na reiraraa. (Roma 8:32) Eaha paha Iehova i te mauiui i te hiˈoraa i ta ˈna Tamaiti here ia pohe i nia i te pou haamauiuiraa, mai te huru ra e e taata faaino taiva o Iesu! No to ˈna râ here i te taata tia ore, ua faatia oia ia tupu te reira no te paturu i ta ˈna iho ture aveia tia roa o te parau-tia. (A taio i te Roma 5:18-21.) Ua faaite Iehova i te hiˈoraa hau ê o te parau-tia i roto i teie nei ao î i te parau-tia ore.

14, 15. Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna paari e faaoromai rahi hau ê?

14 Te paari. I muri iti noa ˈˈe i to Adamu raua Eva hararaa, ua faataa Iehova e nafea oia e faaore ai i te mau faahopearaa ino atoa o ta raua orureraa hau. (Gen. 3:15) A na reira ˈi oia e a faaite riirii ai oia i te mau parau rii atoa o teie opuaraa i ta ˈna mau tavini, ua ite-maitai-hia to ˈna paari. (Roma 11:33) Aita e mea e haafifi i te Atua ia faatupu i ta ˈna ohipa. I roto i teie ao î i te morare ore, te tamaˈi, te ohipa tano ore, te faaroo ore, te aroha ore, te paetahi, e te haavarevare, ua tia ia Iehova ia faaite i ta ˈna mau mea ora i poiete eaha te paari mau. Ua na ô te pǐpǐ Iakobo: “Te paari no nia maira, e mea anoi-ore-hia ïa, e te mamahu, e te mǎrû, e te faaroo ohie, ua î i te aroha e te hamani maitai, e ore e faahuru ê i te taata, e ore hoi e haavare.”—Iak. 3:17.

15 Te faaoromai rahi. Ua ite-maitai-hia te faaoromai rahi o Iehova i te mau huru tia ore e paruparu o te taata e ta ratou mau hara. Te faaite ra to Iehova na reiraraa e tausani matahiti i te maoro, e te faahotu ra oia i teie huru faahiahia ma te tia roa. Ia mauruuru roa ïa tatou no te reira. Ua tano te aposetolo Petero i te parauraa i ‘te faaoromai rahi o to tatou Fatu ra, o te ora ïa.’—Pet. 2, 3:9, 15.

16. No te aha e oaoaraa rahi ai te hinaaroraa Iehova e faaore i ta tatou mau hara?

16 Te hinaaroraa e faaore i te hara. E taata hara anaˈe tatou, o te hapa pinepine. (Iak. 3:2; Ioa. 1, 1:8, 9) Ia mauruuru ïa tatou i te hinaaroraa Iehova e faaore “rahi” i ta tatou mau hara! (Isa. 55:7) A feruri atoa na: E nehenehe tatou, tei fanauhia mai ei taata tia ore, e ite i te oaoa rahi ia faaore te Atua i ta tatou mau hapa. (Sal. 51:5, 9, 17) Te iteraa tatou iho i teie huru mahanahana o Iehova, e here atu â ïa tatou ia ˈna e e hinaaro tatou e pee i to ˈna hiˈoraa i roto i to tatou mau taairaa e vetahi ê.—A taio i te Ephesia 4:32.

Te tumu i ino roa ˈi te ao

17, 18. Mea nafea ta Satani huru faatereraa i ore ai i manuïa?

17 Aita te ao taatoa a Satani, ta ta ˈna huru faatereraa i faatupu, i manuïa i te roaraa o te tau. Ua maiti hoi to tatou na metua matamua, tei hema ia Satani, i te faatereraa a te taata eiaha ta Iehova. Ua faatupu atura raua i te hoê huru faatereraa o te ore e mau papu. Te faaite ra te mauiui e te ati ta te huitaata e faaruru ra e aita roa ˈtu te faatereraa a te taata i manuïa.

18 E faaaraara te huru faatereraa a Satani i te miimii. E ore roa râ te miimii e upootia i nia i te here, te niu o te huru faatereraa a Iehova. Aita i tia i ta Satani huru faatereraa ia hopoi mai i te oraraa papu, te oaoa, aore ra te ino ore. E faatiahia te mana arii o Iehova! E haapapuraa anei ta tatou i teie mahana? E. E ite tatou i te reira i to muri nei tumu parau.

[Nota i raro i te api]

a Maseli 21:30: “Aore e paari, aore e ite, aore e parau imihia [“e patoi ia Iehova,” MN], e tupu.”

Eaha ta tatou i haapii mai no nia i te faatereraa i roto i te . . .

Roma 13:1, 2?

Maseli 21:30?

Ieremia 10:23?

Ephesia 4:32?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 23]

Aita roa te huitaata i maitai i ta Satani faatereraa

[Faaiteraa i te tumu]

U.S. Army photo

WHO photo by P. Almasy

[Hohoˈa i te api 24]

E mana to Iehova e faahoˈi mai i te feia pohe i te ora

[Hohoˈa i te api 25]

Ua faaite te tusia o Iesu i to Iehova here e ta ˈna parau-tia