Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua paturu te hoê taata pia matamua i te Bibilia

Ua paturu te hoê taata pia matamua i te Bibilia

Ua paturu te hoê taata pia matamua i te Bibilia

UA HAAMATA te mau buka e otaro i te papaihia a tausani matahiti aˈenei. Te mau buka neneihia râ, no teie nei roa ïa. Ua neneihia te mau buka matamua i Taina i te matahiti 868 o to tatou tau maoti te mau iri raau nanaˈohia. I te area matahiti 1455 i Heremani, ua hamani Johannes Gutenberg i te matini neneiraa maoti te mau reta, tapao e numera metara o te faaohipa-faahou-hia. Ua nenei atura oia i te Bibilia matamua na roto i te reo Latino.

Ua riro te piaraa i te buka ei tapihooraa papu. Tau matahiti noa râ i muri aˈe te opere-rahi-raahia te mau Bibilia e te tahi atu mau buka. O Nuremberg i Heremani te pu o te ohipa piaraa e o Anton Koberger, tei fanauhia i reira, te taata matamua tei nenei e tei pia i te Bibilia i te ao nei.

Te mauruuru nei te mau taata o te mau taˈere atoa i te ohipa a te feia pia matamua i te Bibilia, mai ia Anton Koberger. E hiˈo mai tatou o vai teie taata e eaha ta ˈna ohipa.

“To ˈna anaanatae i te hoê noa buka, te Bibilia”

Ua haamau Koberger i te neneiraa matamua i Nuremberg i 1470. I muri aˈe, ua faaohipa ta ˈna taiete e 24 matini neneiraa o te faaterehia i te hoê â taime e 100 taata nenei, rimaî, e te tahi atu i Bâle, Strasbourg, Lyon, e te tahi atu mau oire i Europa. Ua pia oia i te mau papai Latino tahito roa e e rave rahi papai aivanaa no tera tau. I te roaraa o to ˈna toroa, e 236 papai taa ê ta ˈna i nenei. E hanere api hoi to te tahi, tei nenei-hoê-hoê-hia e te matini faatere-rima-hia.

Ua tui te roo o ta ˈna mau buka no te nehenehe e te ohie ia taio maoti hoi ta ˈna mau reta, tapao e numera hamani-maitai-hia. Te na ô ra Alfred Börckel taata tuatapapa: “E onoono Koberger ia faaohipahia te mau reta metara apî hamani-maitai-hia. Eita o ˈna e faatia ia faaohipahia te mau reta metara tahito.” I roto atoa e rave rahi buka e Bibilia a Koberger, te vai ra te mau hohoˈa nanaˈohia i nia i te iri raau.

Mai te haamataraa e tae atu i te hopea o te toroa o Koberger, “ua itehia to ˈna anaanatae i te hoê noa buka, te Bibilia,” ta Oscar Hase ïa tei faatia i to ˈna aamu i papai. Ua haa rahi Koberger e to ˈna mau hoa ia noaa mai te mau papai Bibilia papu roa ˈˈe e vai ra. E ere i te mea ohie, e faaherehere hoi te tahi mau fare monahi e rave rahi pepa iri papaihia. E ia faatia noa ˈtu ratou ia papai-faahou-hia te reira, no te hoê taime poto ïa.

Bibilia Latino e Heremani

Ua nenei Koberger 15 Biblia Latina (Bibilia Latino), te matamua i 1475. I roto vetahi, te vai ra te mau hohoˈa o te araka o Noa, na Ture Ahuru, e te hiero o Solomona. I 1483, ua nenei Koberger i ta ˈna Biblia Germanica (Bibilia Heremani), 1 500 rahiraa. Mea rahi roa ïa i tera ra tau. Hau atu i te 100 hohoˈa nanaˈohia i nia i te iri raau to roto. No te faaara ïa i te anaanatae o te feia taio, no te faataa i tei papaihia, e no te haamanaˈo i te feia e ore e nehenehe e taio i te mau aamu Bibilia matauhia. I muri aˈe, ua faaohipa rahi te feia papai hohoˈa Bibilia i te reira, no te mau Bibilia Heremani iho â râ.

Ua au-roa-hia te Bibilia Heremani no 1483 a Koberger, tera anaˈe râ te Bibilia ta ˈna i nenei. Ua faatano maite te feia i pia i ta ˈna Bibilia i te mau taˈo ia au i te Vulgate Latino fariihia e te ekalesia. Ua niu râ oia i te reira i nia i te hoê huriraa Vaudois tei opanihia i te senekele 14. a I 1484, ua faaue te papa Innocent VIII e haapohe i te mau Vaudois. I muri aˈe, ua patoi uˈana ˈtu â te ekalesia i te mau Bibilia na roto i te reo o te nunaa. I te 22 no Mati 1485, ua horoa te arii epikopo o Berthold no Mayence i Heremani i te hoê faaueraa mana e opani i te huriraa Bibilia reo Heremani, ta ˈna i tapiti i te 4 no Tenuare 1486. No reira ïa Koberger i ore ai i nenei faahou i te Bibilia reo Heremani.

Aita râ te ohipa a Anton Koberger i faufaa ore. Ua faaohipa oia i te ravea neneiraa apî ia fanaˈo te taata i te mau buka rau mâmâ aˈe e vai ra i Europa. Maoti ta ˈna ohipa i fanaˈo ai te taata rii i te Bibilia.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te tumu parau “Te mau Vaudois—mai te hairesi i te haapaoraa Porotetani,” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 2002.

[Hohoˈa i te api 18]

Na te aui mai: nanaˈoraa iri raau o Daniela i roto i te apoo liona; reta matamua auro; reta nehenehe roa

[Hohoˈa i te api 18]

Koberger

[Hohoˈa i te api 18]

Hohoˈa û rau e tatararaa o te Genese 1:1 o na Bibilia Latino e Heremani a Koberger

[Faaiteraa i te fatu o te mau hohoˈa i te api 18]

Hohoˈa Bibilia atoa: Courtesy American Bible Society Library; Koberger: Mit freundlicher Genehmigung der Linotype GmbH