Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿XI ZAZAACA GUIDXILAYÚ STINU?

Nisa naxhi

Nisa naxhi

NISA NAXHI nga tobi de ca cosa jma risaca ni nuu, purtiʼ pa qué ñuu ni la? qué ñanda diʼ ñuu guendanabani lu Guidxilayú. Guiráʼ ni nabani la? nisa nga nuu lu cuerpu sticaʼ. Pa ñaca qué ñapa ca lago, ca guiiguʼ ne ca laguna ca nisa ne ninca qué ñuu nisa xagueteʼ yu la? qué ñuu nisa nayá para ñeʼ binni nin maniʼ, ne ninca para nizee lu ca layú ca.

Cabidxi nisa naxhi

Neca jma stale nisa nga nuu lu Guidxilayú stinu riʼ, peru Organización Meteorológica Mundial ná «0.5% si de nisa ni nuu lu Guidxilayú riʼ nga nisa naxhi para iquiiñeʼ binni». Ruluíʼ huaxiéʼ ni, peru né ngasi zanda guibani binni. Ni cazaaca nga zeʼ dxi jma ziyaca contaminar ni ne jma maʼ nagana para gapa binni ni. Ne cazaaca ndiʼ purtiʼ cuchaa clima stiʼ Guidxilayú ne purtiʼ guizáʼ riguítenu nisa. Ca binni nanna de laani nacaʼ, zándaca lu sti 30 iza, biaʼ gaayuʼ millón de binni maʼ qué zapa nisa potable o nisa tubu.

Guyáʼ Guidxilayú riʼ para chuʼ guendanabani luni

Guyáʼ Guidxilayú riʼ para gudiini nisa de guiranu. Ne para ganda gaca nisa ca nayá la? riquiiñeni de layú, de ca maniʼ nuu ndaaniʼ nisadóʼ ne de biaaniʼ stiʼ gubidxa. Guidúʼyanu caadxi prueba ni rusihuinni guyáʼ Guidxilayú riʼ para guibani binni luni:

  • Nuu prueba ni rusihuinni runi layú ca caadxi procesu ni zanda cuee guiráʼ ca cosa ni runi contaminar nisa. Maʼ biiyacabe nuu caadxi lugar ra zuhuaa yagahuiiniʼ ni rutopa nitrógeno, fósforo ne pesticida.

  • Maʼ bidii ca científicu ca cuenta ora raca contaminar nisa ca, stubi ni riani. Casi ora ruxooñeʼ nisa ca la? rusiáyani ca cosa biidiʼ nuu luni ne despué maʼ ca bacteria ca rusiá ni.

  • Ca almeja ne ca mejillón ni nuu ndaaniʼ nisa naxhi, lu chupa chonna si gubidxa randa rusiácame nisa ca de ca cosa biidiʼ nuu luni o de ca químicu malu, ne zándaca jma galán rusiácame nisa que ti planta potabilizadora o ti lugar ra riquiiñecabe aparatu para gusiácabe nisa.

  • Siempre napa Guidxilayú stinu riʼ nisa pur ca procesu ni raca gatigá, ni runibiáʼcabe casi ciclo hidrológico o ciclo del agua. Pur ni bizéʼtenu riʼ ne pur xcaadxi procesu natural la? qué zanda diʼ guiree nisa ca de lu atmósfera riʼ ne qué zabidxi ni.

Cuyúbicabe xi zanda gaca

Pa guni chaahuinu intiica fuga de aceite ne cadi caʼnu cosa ni napa químicu lu nisa, zacanenu chuʼ ra cadá nisa naxhi ca nayá.

Ca binni ni nanna stale de tema riʼ nacaʼ cadi guxhiinu stale nisa. Ne nácabe para cadi gaca contaminar ni la? guni chaahuinu intiica fuga de aceite ni gapa carru stinu, cadi guxhiinu medicamentu ndaaniʼ bañu ne cadi caʼnu ca químicu ca ndaaniʼ drenaje.

Nuu caadxi ingenieru maʼ bidxélacaʼ caadxi modo nacubi para cueecaʼ zidi lu nisa stiʼ nisadóʼ, para ganda gapa binni nisa nayá o nisa naxhi.

Peru huaxiéʼ racané ni cayúnicabe riʼ. Purtiʼ para gúnicabe nisa zidi ca nisa naxhi la? riquiiñeʼ ni stale bueltu ne riguíteni stale biaaniʼ. Lu iza 2021, lu ti informe ni bidii Naciones Unidas de modo gapa binni nisa, biete: «Caquiiñeʼ gaca stale dxiiñaʼ para gúnicabe nisa zidi ca nisa naxhi ti gápanu nisa lu guidubi Guidxilayú».

Nuu caadxi razón para gápanu esperanza. ¿Xi rusiidiʼ Biblia?

«Laabe [Dios] rindísabe guiráʼ gota nisa; ridale vapor dede raca ni nisaguié; ne ruxhii guiráʼ za ca nisaguié luguiáʼ binni guidxilayú» (Job 36:​26-28).

Bizáʼ Dios ni runibiaʼnu casi ciclo del agua para cadi guibidxi nisa lu Guidxilayú stinu (Eclesiastés 1:7).

Guníʼ ique ndiʼ: pa gunda biʼniʼ ni Bizáʼ laanu xiixa para guiá nisa ni riquíʼñenu, ¿ñee qué zanda gúnibe xiixa para gusiabe Guidxilayú la? Biiyaʼ artículo ni láʼ «Cayuni prometer Dios laanu zaca chaahuiʼ Guidxilayú stinu», ni zeeda lu yaza 15 stiʼ revista riʼ.