Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee dxandíʼ guiráʼ ni riníʼ Biblia de Jesús la?

Ñee dxandíʼ guiráʼ ni riníʼ Biblia de Jesús la?

Ñee dxandíʼ guiráʼ ni riníʼ Biblia de Jesús la?

Ñee dxandíʼ nga guti Jesús lugar ni láʼ Gólgota que, casi na Biblia la? o qué ñátibe. Ñee dxandíʼ bichaganabe María Magdalena ne gúpacabe xiiñicabe la? Ñee gúcabe tuuxa ni qué nidxaaga binni ne gucuá íquebe gúnibe puru si ni na Dios ne qué liica ñúnibe xiixa para ñuube nayecheʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ la? Ñee bisiidibe xcaadxi cosa ni cadi zeeda lu Biblia la?

BIZULÚ bidale binni ni runi cré cani bizéʼtenu ca raca chupa chonna iza, pur caadxi novela ne película ni nabé ruuyaʼ binni. Peru aparte de ca relatu ni rúnicabe ni ridiʼdiʼ lu ca novela ne lu ca película ca la? nuuruʼ stale libru ne periódicu ni riníʼ de ca tema ni zeeda lu caadxi documentu apócrifo (ca libru ni cadi zeeda lu Stiidxaʼ Dios) ni gucuá lu siglu II ne III. Nácabe riníʼcani de xcaadxi cosa biʼniʼ Jesús dxi bibani ni cadi zeeda lu ca Evangeliu ca. Ñee zanda guni crenu ni zeeda lu ca libru ca la? Ximodo zanda gánnanu dxandíʼ nga guiráʼ ni riníʼ Biblia de Jesús.

Para guicábinu cani gunabadiidxanu ca la? nuu chonna cosa risaca ni naquiiñeʼ gánnanu. Primé la? tuu nga ca hombre ni bicaa ca Evangeliu ca ne padxí bíʼnicabe ni. Guiropa la? tuu nga gudixhe xi libru nga guiaana lu Stiidxaʼ Dios ne ximodo. a Ne guionna la? naquiiñeʼ gánnanu caadxi de ca cosa ni ruzeeteʼ ca libru ni cadi zeeda lu Stiidxaʼ Dios ca ne xiñee gadxé cani de ca libru ni zeeda lu Biblia.

Padxí nga gucuá Stiidxaʼ Dios lu griegu

Neca stale nga tu ruzeeteʼ zándaca gucuá Evangeliu stiʼ Mateo lu iza 41, biaʼ xhono si iza despué de guti Cristu la? caadxi erudito riniʼcaʼ gucuá ni despué. Neca zacá, jma nga runi cré binni biluxe gucuá guiráʼ ca libru ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios lu diidxaʼ griegu ra ziluxe siglu I.

Ca dxi que nabániruʼ stale binni ni biʼyaʼ ca cosa biʼniʼ Jesús, modo biiticabe laabe ne ora bibánibe sti biaje. Laacabe biiyacabe dxandíʼ ngue guiráʼ ni cá lu ca Evangeliu que, peru pa ñuuyacabe xiixa ni cadi dxandíʼ luni la? laaca niníʼcabe ni. Ti erudito ni riníʼ de cani zeeda lu Biblia ni láʼ Frederick F. Bruce na: «Ndiʼ nga tobi de ca cosa ni jma bihuinni dxi bicheeche ca discípulo que diidxaʼ: ca binni ni bicaadiaga laacabe que nánnacaʼ de ca cosa ni caníʼcabe. Cadi guníʼ si ca apóstol que: laapedu bidúʼyadu ca cosa riʼ, sínuque guníʼcabe “laaca tu nanna tu” (Hechos 2:22)».

Tuu nga cani bicaa Stiidxaʼ Dios lu griegu yaʼ. Chupa chonna de ca doce apóstol stiʼ Jesús ne xcaadxi discípulo. Stale de ca discípulo que, casi Jacobo (Santiagu), Judas ne zándaca dede ne Marcos, guyuucaʼ ne ca apóstol que lu Pentecostés stiʼ iza 33 dxi bizulú primé neza binni ridagulisaa stiʼ ca xpinni Cristu. Guirácabe guyuucabe tobi si ne Grupu ni Zaniruʼ stiʼ ca binni ridagulisaa ni guyuu lu siglu I que, ra nuu ca apóstol ne ca binnigola de guidxi Jerusalén (Hechos 15:2, 6, 12-14, 22; Gálatas 2:7-10).

Jesús gudxi ca discípulo stiʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ ni maca bizulube que, laani nga gucheechecabe diidxaʼ ne gusiidicabe binni (Mateo 28:19, 20). Dede gúdxibe laacaʼ: «Tu ucaa diaga laatu la? cucaa diaga naa» (Lucas 10:16). Ne laaca gúdxibe laacaʼ zusiidiʼ espíritu santu, o stipa stiʼ Dios laacaʼ para ganda gúnicaʼ dxiiñaʼ que. Ngue runi, ca primé xpinni Cristu que la? biʼniʼ crecaʼ Stiidxaʼ Dios ngue ni bicaa ca apóstol que ne ni bicaa xcaadxi de cani cayuninécabe dxiiñaʼ, purtiʼ nánnacabe maʼ bisihuinni ca binni que nápacaʼ espíritu stiʼ Dios.

Caadxi de ca hombre ni bicaa Biblia laaca guniʼcaʼ jneza ngue ni bicaa xcaadxi hombre, purtiʼ nánnacabe biquiiñeʼ Dios espíritu stiʼ para gudxi ca hombre que xi gucaacaʼ. Casi apóstol Pedru, ora bizeetebe de ca carta ni bicaa Pablu la? laaca guniʼbe zeedacani lade «xcaadxi Xquiʼchi Dios» (2 Pedro 3:15, 16). Pablu laaca guníʼ gucané espíritu santu stiʼ Dios ca apóstol ne xcaadxi de ca profeta ni naca xpinni Cristu (Efesios 3:5).

Pur cani bizéʼtenu ca zanda guininu nuu stale razón para guni crenu ni cá lu ca Evangeliu ca ne guininu zeeda cani de Dios. Cadi cuentu o historia ni bicaa si binni cani. Gucuá chaahuiʼ ca historia zeeda luni, purtiʼ biquiiñeʼ ni guníʼ ca binni ni biiyaʼ ca cosa guca que ne biquiiñeʼ Dios ca hombre ni napa espíritu stiʼ para bicaa cani.

Tuu nga gudixhe xi libru guiaana lu Stiidxaʼ Dios

Caadxi hombre ni rucaa libru riniʼcaʼ: ca xaíque stiʼ ti yuʼduʼ ni guyuu lu náʼ emperador Constantino que nga gudíxhecaʼ gunáʼ nga ca libru guiaana lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu griegu. Ne laaca riníʼcabe gucuá ni gudiʼdiʼ si stale siglu despué de bizaaca ca cosa ca. Peru gadxé nga modo gúcani.

Ti maestru de Historia Eclesiástica ni láʼ Oskar Skarsaune cusiene: «Cadi ti grupu de sacerdote diʼ o ti binni si nga gudixhe gunáʼ nga ca libru ni guiaana lu Nuevo Testamento. [...] Para bihuinni gunáʼ nga ca libru ni chuʼ lu Stiidxaʼ Dios la? biquiiñeʼ guiʼchiʼ ni bicaa stale binni, peru laaca gúcani ne stale cuidadu. Guiráʼ ni bicaa ca apóstol que o ni bicaa ca xcompañérucabe lu siglu I que la? biiyacabe dxandíʼ zeeda cani de Dios. Peru xcaadxi guiʼchiʼ, carta o “evangeliu” ni gucuá despué la? maʼ qué ñuu diʼ cani lu Biblia. [...] Ne guca ni caninu riʼ stale iza ante de Constantino ne ante guni mandar ca xaíque yuʼduʼ ni guyuu lu nabe que. Ca xpinni Cristu ni gúticaʼ pur fe sticaʼ nga cani bisaananecaʼ laanu Nuevo Testamento, cadi ca xaíque yuʼduʼ ni runi mandar».

Ken Berding, ti hombre ni nanna stale de Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ griegu guníʼ sicaríʼ de modo beeda guiaana ca libru stiʼ Biblia, nabe: «Cadi jneza diʼ nga guininu gulí Yuʼduʼ (Religión católica) ca libru stiʼ Biblia; jma jneza nga guni crenu guníʼ Yuʼduʼ ca dxandíʼ ni cá lu ca libru ni biquiiñeʼ ca xpinni Cristu que, ne ngue nga ca libru ni biiyacabe dxandíʼ Stiidxaʼ Dios».

Peru, ñee ca xpinni Cristu ni biiyaʼ binni laacaʼ casi tuuxa ni huaxiéʼ risaca nga cani guníʼ gunáʼ nga ca libru guiaana lu Biblia la? Stiidxaʼ Dios na biquiiñeʼ xiixa ni jma risaca ne jma nadipaʼ.

Biblia ruzeeteʼ gunáʼ nga tobi de ca gracia ni bidii espíritu que ca xpinni Cristu lu ca primé iza bizulú bidagulisaacaʼ, laani nga: gucaneni laacabe para gúnnacabe «uná nga espíritu ni zeeda de Dios ne uná nga ni cadi zeeda de Dios» (1 Corintios 12:4, 10). Espíritu ni zeeda de Dios riʼ nga gucané laacabe para gánnacabe gunáʼ nga ca diidxaʼ ni dxandíʼ zeeda de Dios ne gunáʼ nga cani cadi zeeda de laabe. Nga runi, ca xpinni Cristu ni nabani yanna riʼ zanda guni crecaʼ biquiiñeʼ espíritu stiʼ Dios para bihuinni gunáʼ nga ca libru ni guiaana lu Biblia.

Maʼ bidúʼyanu gucané espíritu santu para bihuinni gunáʼ nga ca libru ni biaana lu Biblia, ne guca nga dxi nabániruʼ ca primé xpinni Cristu. Dxi maʼ ziluxe siglu II que la? stale de ca binni ni rucaa libru guniʼcaʼ dxandíʼ de Dios zeeda ca libru ni nuu lu Biblia. Peru cadi laadícabe nga guníʼcabe xi libru nga chuʼ lu Biblia, sínuque bizeetesícabe ni maca gudxi Dios ca xpinni, purtiʼ biquiiñebe espíritu santu para guníʼnebe ca binni bicaa Biblia.

Caadxi de ca guiʼchiʼ yooxho ni nuu dede tiempu gucuá Biblia rusihuínnicaʼ dxandíʼ stiidxaʼ Dios nga ca libru nuu lu Biblia yanna. Nuu jma de gaayuʼ mil de ca guiʼchiʼ ra cá Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu griegu, diidxaʼ gucuá ni primé, ne nuu caadxi ni de siglu II ne III. Ca guiʼchiʼ riʼ nga cani biiyacabe dxandíʼ Stiidxaʼ Dios lu ca primé siglu despué de guti Jesús que, ngue runi guca stale copia de laani ne gupa stale binni ni, peru cadi zacá diʼ guca ne ca libru ni cadi zeeda lu Stiidxaʼ Dios.

Peru razón jma naroʼbaʼ nápanu para guni crenu dxandíʼ de Dios zeeda ca libru stiʼ Biblia ca nga ca diidxaʼ cá luni. Guiráʼ cani zeeda lu Biblia nuucani lade guiráʼ ca diidxaʼ «ni dxandíʼ» ni cá lu Stiidxaʼ Dios (2 Timoteo 1:13). Rucaani ca binni ni ruundaʼ ni gannaxhiicaʼ Jiobá, guni adorarcaʼ laabe ne gúnicaʼ ni nabe, ne laaca riguixhenani binni para cadi guni cré ca cosa ni zeeda de ca espíritu malu, de ca demonio ne cadi guni adorar bidóʼ. Historia na dxandíʼ cani zeeda lu Biblia ne dxandíʼ raca guiráʼ diidxaʼ riguixhená zeeda luni. Ne laaca rucaani ca binni ni ruundaʼ ni gannaxhiicaʼ sti binni. Guiráʼ cani bizéʼtenu ca nga ca cosa ni cá lu ca libru ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu griegu. Ñee zanda guininu zacaca de ca libru ni cadi zeeda lu Stiidxaʼ Dios la?

Gadxé ni cá lu ca libru riʼ

Gadxé nga ni cá lu ca libru ni cadi zeeda lu Stiidxaʼ Dios de ca libru stiʼ Biblia. Primé la? gucuá cani stale iza despué. Nuu tu riníʼ gucuá cani biaʼ galaa de siglu II. Ne stobi, ni riníʼcani de Jesús ne de ca xpinni la? gadxé cani de ni cá lu Stiidxaʼ Dios.

Casi libru ni láʼ Evangelio según Tomás la? ruzeeteʼ guníʼ Jesús stale diidxaʼ ni cadi liica jneza, tobi de laacani nga na libru ca guniʼbe zúnibe María ti hombre para ganda chuʼ lu Reinu ni nuu guibáʼ. Libru ni láʼ Narraciones sobre la infancia del Señor (laaca runibiáʼ binni libru riʼ casi Evangelio del Pseudo Tomás) riníʼ guca Jesús ti xcuidi ni qué nuzuubaʼ diidxaʼ ne laapeʼ biʼniʼ xiixa para guti sti xcuidi. Ca libru ni láʼ Hechos de Pablo ne Hechos de Pedro rucaacaʼ binni cadi liica guichaganáʼ ne dede ruzeetecani gudxi ca apóstol que ca gunaa que guixélecaʼ de xheelacaʼ. Evangelio de Judas, ruzeeteʼ bixidxi Jesús de ca discípulo stiʼ ora biʼniʼ orarcaʼ Dios ante gocaʼ gueta. Guiráʼ cani bizéʼtenu ca la? gadxepeʼ cani de cani cá lu ca libru ni zeeda lu Biblia (Marcos 14:22; 1 Corintios 7:3-5; Gálatas 3:28; Hebreos 7:26).

Lu ca libru ni cadi zeeda lu Biblia ca rihuinni stale de ca cosa ni biʼniʼ cré ca gnóstico guyuu dxiqué, laacaʼ guniʼcaʼ cadi nachaʼhuiʼ Jiobá, Dios ni bizáʼ laanu. Laaca guníʼcabe cadi dxandíʼ diʼ ribani ca gueʼtuʼ ca sti biaje, malu guiráʼ cosa ni rihuinni, ne guníʼcabe Binidxabaʼ nga gudixhestí guendaxheelaʼ ne gapa binni xiiñiʼ.

Nácabe laaca ca binni ni ruzeeteʼ Biblia nga bicaa ca libru ni qué ñuu lu Stiidxaʼ Dios ca. Ñee guyuu ti grupu de binni ni guníʼ cadi chuʼ ca libru ca lu Biblia la? Montague R. James, ti hombre ni nabé riene de ni caninu riʼ guníʼ: «Cadi ti binni diʼ nga guníʼ guiree ca libru ca de lu Nuevo Testamento, sínuque bireecani purtiʼ cadi jneza guiráʼ ni cá lu cani».

Ca hombre ni bicaa Biblia maca guniʼcaʼ ziuu binni ni gusiidiʼ ni cadi dxandíʼ

Ca libru stiʼ Biblia maca guniʼcaʼ zadxiña dxi ziuu tu zusiidiʼ ni cadi dxandíʼ, ne zuchéndacabe stale xpinni Cristu pur ni gusiidicabe. Ne dede lu siglu I que maca bihuinni caadxi de ca binni riʼ, peru gúndaruʼ bicueeza ca apóstol que laacabe (Hechos 20:30; 2 Tesalonicenses 2:3, 6, 7; 1 Timoteo 4:1-3; 2 Pedro 2:1; 1 Juan 2:18, 19; 4:1-3). Peru guti si ca apóstol que la? jmaruʼ si bihuinni dxandíʼ modo maca gudixhená Biblia binni, purtiʼ bizulú bihuinni ca libru ni rusiidiʼ stale cosa ni qué nusiidiʼ Jesús.

Stale erudito ne binni ni rucaa historia, riniʼcaʼ nabé risaca ca guiʼchiʼ yooxho ni ridxélacabe riʼ. Peru quíxhenu ti ejemplu para guiénenu ni. Bixuiʼlú ti grupu de binni ni nabé nanna stale. Ca binni riʼ bizulú bigacaʼ jma yaza stiʼ caadxi revista de chisme ne ni caníʼ de religión. Zándaca qué ganna binni pa dxandíʼ ni cá lu ca revista ca, peru pur modo gucuá cani la? ruluíʼ dxandíʼ cani. Neca zacá guluu chaahuiʼ ca hombre que ca guiʼchiʼ ca ndaaniʼ ti bóveda. Yanna, ñee purtiʼ si tiidiʼ stale tiempu zaca ni cá lu ca guiʼchiʼ que dxandíʼ ne zanda guni cré binni cani la? Pa nibee binni ca guiʼchiʼ riʼ de ra gaʼchiʼ cani despué de ti mil gadxe gayuaa iza, ñee nihuinni maʼ dxandíʼ guiráʼ ca guendahuati ni cá lu cani purtiʼ si maʼ nayooxhoʼ cani la?

Coʼ, qué zanda diʼ gaca cani dxandíʼ. Ngaca nga ni rizaaca ora riníʼcabe bichaganáʼ Jesús María Magdalena ne xcaadxi guendahuati ni cá lu ca libru ni cadi zeeda lu Biblia. Xiñee ndiʼ guni crenu ni cá lu ca libru ni qué gánnanu pa dxandíʼ ni riniʼcaʼ, pa nápacanu ti Biblia ni cayabi laanu ximodo nga guca ca cosa ca yaʼ. Guiráʼ ni racalaʼdxiʼ Dios gánnanu de Xiiñiʼ la? nuu cani lu Stiidxaʼ Dios. Lu libru ca nga nuu ca historia ni zanda guni crenu.

[Ni cá ñee yaza]

a Nuu 66 libru ni runibiáʼ binni ne laacani nga ca libru ni bíʼnicabe tobi si para guca Biblia. Pur ni cá lu ca libru ca rihuinni dxandíʼ zeeda cani de Dios ne naquiiñepeʼ chúʼcani lu Biblia.

2 ante gueeda Jesús TIEMPU BIBANI

JESÚS

 

33 despué de beeda Jesús TIEMPU GUCUÁ

41 STIIDXAʼ

DIOS GRIEGU

 

98

 

130 TIEMPU GUCUÁ CA

LIBRU NI CADI

ZEEDA LU BIBLIA

300

[Ra gucuaacabe dibuju o foto]

Kenneth Garrett/National Geographic Image Collection

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 28]

Ca milagru biʼniʼ apóstol pablu dede ne ni bíʼnibe dxi gundísabe ti gueʼtuʼ que, rusihuínnicani nápabe espíritu stiʼ Dios ne laaca espíritu ca nga gucané laabe lu cani bicaabe